Eveniment
EDITORIAL/BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!
În ultima vreme, verbul a mermeli şi substantivul mermeleală au început să circule destul de mult în spaţiul public, mai ales în stilul colocvial al presei şi al comentariilor din Internet. Cele două cuvinte nu se găsesc în dicţionarele noastre curente, nici în glosarele argotice, astfel că sensul lor este dedus – de vorbitorii care nu le cunoşteau deja – doar din context şi cu oarecare aproximaţie.
În materialul nostru, verbul are o semantică negativă, bine contextualizată, respectiv: o acţiune superficială, ineficientă, haotică, ameţită.
Negativitatea se regăseşte şi mai clar în substantivul nume de acţiune, mermeleală, cum ar fi guvernarea actuală.
Deci, români, „să ne trezim odată din mermeleala asta bolnăvicioasă !!“
Generic, să scriem că, dacă până și Veorica a ajuns să-i taxeze gafele (la care dansa este campioana absolută a premierilor români din decembrie 1989, până acum), atunci situaţia e groasă!
Singurul fenomen din lume care transformă omul în animal este foamea. Îmi este teamă de reacția violentă, previzibila de altfel, a comunităților sărace, fie ele de rromi sau români (nu le subestimați numericul și nici spiritul „organizatoric”, gen turmă, adică ad-hoc, „model” foarte eficient la ieșirile neautorizate în stradă); în această perioadă, predicția are toate condițiile întrunite de a deveni realitate, potențată fiind și de diletantismul lui Orban & Co (auziți: la Ploiești, PNL scade efectiv în sondaje, iar de la București, Orban vede că partidul crește!).
Așa era, cumva, și pe vremea lui Ceașcă.
Eu m-am născut, am trăit și învățat, inclusiv prin parcurgerea etapei formării academice și de stagiatură în muncă, până la 29 ani, în struțo-cămila de epocă a trecerii de la socialism la comunism, respectiv în plină făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Așadar, nu mă puteți acuza că nu cunosc direct acele vremuri:
– am stat la cozi interminabile, dezarmante, la alimente, rechizite etc.,
– m-am spălat cu apă caldă la ibric,
– după ora 22:00 am învățat la lampa cu gaz a bunicii de la Ciorani,
– am adunat normat sticle, borcane și maculatură și le-am dus la școală,
– am scris cu stilou „Pionier” și m-am încăltatat cu teniși chinezești,
– am făcut muncă voluntară în curtea școlii și, toamna, pe câmpiile patriei, adunând recolta,
– m-a urmărit Securitatea Județului Iași (de pe strada Triumfului), în calitatea mea de secretar responsabil de redacție al Revistei „Dialog” (fosta „Alma Mater”), organul de presa al UASC din Universitatea „Al. I. Cuza”, unde chiar redactorul șef, Sorin Antohi, era informatorul Securității; după 1990, a ocupat pasager funcția de demnitate publică de secretar de stat în Ministerul învățământului,
Nota 1: Ca redactor şef al revistei studenţeşti „DIALOG“, în perioada 1981-1983, Al. Calinescu a fost considerat mentorul unui grup de tineri cu veleităţi scriitoriceşti, lansaţi de publicaţia menţionată, erijându-se într-un „şef de şcoală“ a aşa-zisei „generaţii 80“, cărora le-a insuflat ideile cele mai nocive. În această calitate, articolelor publicate în perioada respectivă în paginile revistei „DIALOG“ de către AL. CALINESCU şi discipolii săi – DAN PETRESCU, LIVIU ANTONESEI, SORIN ANTOHI, FLORIN CÂNTEC, GABRIEL POPESCU, FLORIN GULIANU (despre care se stia ca este strănepot al academicianului C. I. GULIAN), LUCIAN BRANEA şi transfugii ALEXE DAN şi MIHAI-DINU GHEORGHIU -, li s-a imprimat o tentă contestatară, fapt ce a atras atenţia cercurilor reacţionare din Occident, care le-au asigurat publicitate, mai ales prin postul de radio de tristă faimă „Europa liberă“.
Cititi despre mine in http://www.bcu-iasi.ro/docs/alma-mater.pdf
– am înghițit zilnic, dimineață, prânz și seară, demențiala propagandă comunistă și insuportabilul cult al personalității al lui Ceaușescu, pe care lingăii de partid și de stat, securiștii politruci și alte elemente scelerate îl promovau cu osârdie.
La lovitură de stat din decembrie 1989, aveam, deja, cinci ani de „vechime neîntreruptă în muncă”, astfel că nu vorbesc ce știu, ci știu ce vorbesc !!
Comuniștii lui Ceaușescu erau deștepți într-o anumită privința: politizau funcțiile de conducere, dar de adevărații specialiști din toate domeniile nu lipseau! Mi-l amintesc pe un inginer de la IUC Ploiești (fosta și actuală UZUC), cu care locuiam în același bloc, un geniu al sudurii speciale în argon pentru aluminiu și aliaje, inox, oțel carbon, etc. Omul asta, nu contează motivul (deși sunt convins că era unul grav, serios), bea alcool zilnic, inclusiv la serviciu. Nu-i zicea nimic „Partidul”, atâta timp cât din mâinile echipei lui de sudori ieșeau perfect, din punct de vedere al CTC,:
– echipamentele pentru execuția de utilaje destinate instalației pilot de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin;
– echipamente auxiliare pentru reactorul de cercetãri nucleare de la IRNE Pitești (în prezent RENEL – I.C.N. Pitești),
– echipamente nucleare pentru C.N.E. Cernavodã,
– schimatoarele de căldură gigant pentru instalații de amoniac (sub licientã KELLOG), utilaje de înaltã și joasã presiune pentru instalații de etilenã și polietilenã, majoritatea pentru Rusia și pentru lumea arabă, la toate Ceaușescu ținând enorm să fie de înalta calitate și livrate la termen!!
În acest context, îmi permit să emit o opinie – actuala propagandă capitalistă, care promovează democrația (sanchi!) este mai deșănțată decât cea de pe vremea răposatului cismar (ăla era inteligent, barem, o viziune pragmatică de țăran adevărat și de ucenic de cizmar, meserie în care a ajuns conjunctural) și să răspund la întrebarea: CUM A DEVENIT ORBAN UN BIET REGIZORAS AL TEATRULUI DE ACTORI NAIVI AMATORI DIN FUTUTA, comuna Bustuchin, Gorj) și, în același plan, un fel de BUFON SECUND AL GUVERNĂRILOR POSDECEMBRISTE (PRINCIPALUL LOC FIIND OCUPAT DE VEORICA).
Acțiunile „Governului” actual – acompaniate de propaganda infantilă a unei părți a mass-media – sunt mici piese într-un act ale dramaturgiei politico-economice și sociale de duzină ale domnului Orban. N-ați văzut cum a zis-o? «Și când tăiați la bugetari să tăiați și la șefi, și la mine, că și noi avem salarii. Chiar mari. Să tăiați la șefi». Ca să vadă lumea: «Ia uite domnul Orban cum taie. Taie. Le taie ăstora. El e haiduc, e prietenul poporului, merge cu poporul, dom’le. Taie la boieri.>> Aici intră în rol și personajul Domnitorului Iohannis-Vodă: << Ie-te, bre, și Vodă le mai taie din bani la boieri». Asta e ideea. 25% nu înseamnă în niciun caz o sumă semnificativă, mai degrabă își donau banii ăștia decât să fie nevoie să îi taie prin lege. Să-i doneze, pur și simplu, de bună voie, toți parlamentarii, membrii guvernului, să aibă ei o gândire, așa de corectă și să își doneze din salariu 25%, din solidaritate.
Trecând la tema concretă, enumerăm aleatoriu, fără ordonarea pe baza vreunui criteriu (dar din memorie, nu și din imaginație!) bric-à-brac-ul de mermeleli:
– dacă există Rai și Iad, ambele sunt pe pământ, nu în altă parte. În România. Iadul sunt multe dintre spitalele românești. Iar raiul – locurile de muncă la stat. Altfel nu se explică motivul pentru care numărul acestora a crescut cu 5300 de la preluarea guvernării de către PNL, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Cu alte cuvinte, PNL a reușit ce nu a putut PSD în aproape trei ani. Adică să stabilească o medie lunară de peste 1760 de noi angajați la stat / luna, în vreme ce PSD se vede nevoit să ocupe un rușinos loc 2 la acest capitol, cu o medie de numai 1336 de angajați lunar;
– platforma de aplicații on line pentru Programul IMM INVEST există, dar lipsește cu desăvârșire; la început nu funcționa, acum da erori sau îți prinzi urechile. A fost repornit, zic unii, în dimineață zilei de ieri. Oricum este greu de acceptat că o decizie politică de acest gen să fie anunțată azi și să fie operațională după o lună!;
– Câțu a mințit cu privire la suma împrumutată de România joi, 23.04.2020. BNR îl dă de gol: Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 755,5 milioane de lei la o dobândă URIAȘĂ, pentru acoperirea deficitului;
– ministresa învățământului și educației anunța ritos deunăzi că școlile își vor relua activitatea până la sfârșitul anului școlar. Johannis i-a dat peste ochi ieri, comunicând decizia de a nu se mai relua cursurile, fizic, în clase;
– ministrul Velea a promis că-i scoate pe toți neoperativii în stradă să-și ajute colegii; tot el a ordonat să-i bage înapoi în birouri, nu numai pe ăștia, ci și pe șefii și sefuleții din operativ aflați în „câmpul tactic”, pe teren adică;
– intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: șomaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”. Așadar, nu știe stânga ce zice dreapta (și nici ce face!);
– banii pentru plata somajului tehnic nu sunt decat daca exista incasari bugetare (in aceeasi conditionare fiind si salariile si pensiile);
– „Vacanța Mare” era un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel era înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.
Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare;
– Acordul (Protocolul sa-i zicem, care, bine ca n-a mai fost si „secret”!) MAI-BOR, negociat de ministrul I. M. Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că Președintele României era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa. In context, pe retelele de socializare au aparut caricaturi, bancuri si glume suculente (cu împartașania la Poliție, spovedania la SRI, „veniți de luati Lumina!” cu mascații etc);
– Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat; o mermeleala!;
– Poate de rușine (aș, ți-ai găsit !), puterea politică de dreapta, nici măcar nu a amintit, în contextul procesului de identificare a spațiilor de carantinare, că ideale ar fi fost foarte multe dintre locațiile spitalelor desființate în mod clar păgubitor de o altă „inteligentă” guvernare de dreapta, regimul de tristă amintire Băsescu – Boc. Dar, chiar desființate prejudiciabil pentru cetățeni, cu suma de 42.000 de mii de lei noi – RON (420 miliarde lei vechi – ROL) alocată de Orban prin art. 4 al H. G. nr. 201/2020 privind aprobarea „Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii”, modificată și completată prin HG nr. 269/02.04.2020, cele 57 de spitale puteau fi reabilitate.
De remarcat ca, dintre acestea, noua guvernare a transformat 21 şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite.
Deci, dacă măcar acestea 29 ar fi fost avute în vedere pentru cazarea românilor din diaspora și a altor cetățeni pentru care autoritățile sanitare indică carantinarea obligatorie, mai ales că sunt relativ unitar răspândite pe județe, problema se simplifica foarte mult și nici nu mai aruncăm banii pe fereastră (de fapt, au intrat în buzunarele șmecherilor cu hoteluri și pensiuni).
Numai o simplă operație aritmetică (42.000 de mii de lei : 29 de spitale), ne arată că fiecare spital/centru ar fi beneficiat de o medie de 1.448,275 mii lei – RON (1.482.758.620 lei ROL). Suma arhisuficientă! Dacă fiecărei astfel de entități i s-ar fi calculat necesarul de fonduri pentru a fi reabilită prin aducerea la un minim de condiții potrivite destinației, eu cred că dacă valorile adunate s-ar fi repetat, am fi obținut o medie ponerată mai mică !!
Acum, să punem problema și mai serios/grav, printr-o întrebare la care ar trebui sa raspunda Ministerul Public si SRI: nu cumva este asta o faptă, de domeniul evidenței, din sfera ilicitului penal, care are „parfum” [vorba de duh a colonelului SRI (r) Nita Grigoras, unul dintre meseriașii contraspionajului prahovean) de amenințare la adresa securității naționale? Adică, în 2010-2011, ești, ca guvernant cu putere de decizie, atât de tâmpit încât să desființezi, de-a valma, spitale și, apoi, nici măcar să nu le conservi??!! Adică să le desființezi ca să redirijezi banii cuveniti acestora către:
– investițiile inutile ale lui Udrea Nuți-Spaima Puții, Cocoș, Oltean – Broscoiul, Pinalti și alți cretini care au construit telegondole care nu funcționează; terenuri de fotbal în pantă; patinoare în comuna lui Boc, ștranduri în sate fără apă potabilă și canalizare ori parcuri de agrement la țară în mlaștini și păduri;
– despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro, către falși moștenitori, acordate fraudulos prin ANRP-ul Crinuței Dumitrean, protejata Broscoiului;
– achiziționarea de creme și alte unguente și vită Kobe pentru alogenul M. R. Ungureanu etc etc.
Cât de dobitoc politic și trădător de neam și țară poți fi să nu gândești că, într-o stare de urgență, de mobilizare ori de război, toate acestea îți sunt imperios necesare că oxigenul? Și, acum, când tocmai a dat pandemia COVID peste tine, să închiriezi cu bani grei, publici, hoteluri, moteluri și pensiuni particulare !! Iata spitalele mermelite de funestul Guvern Boc (2):
Judeţul Alba
1. Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş
2. Spitalul de Boli Cronice Zlatna
3. Centrul de Sănătate Baia de Arieş
Judeţul Arad
4. Spitalul Comunal Gurahonţ
5. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş
6. Spitalul Orăşenesc Sântana
*La Arad, cu Spitalul Municipal, este o epopee în care cinismul și prostia au făcut dovada că, în această materie, materia cenușie (sic!) are opțiuni nebănuite de a te face de rahat în față oamenilor. Citiți: https://romanialibera.ro/societate/sanatate/societatea-civila-cere-reinfiintarea-spitalului-municipal-arad-411613
Judeţul Argeş
7. Spitalul „Dr. Teja Papahagi” Domneşti
8. Spitalul „Dr. Ion Crăciun” Călineşti
9. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni
10. Spitalul de Boli Cronice Rucăr
Judeţul Bacău
11. Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr” Comăneşti
Judeţul Bihor
12. Spitalul Orăşenesc Ştei
13. Centrul de Sănătate Bratca
Judeţul Bistriţa-Năsăud
14. Centrul de Sănătate Teaca
Judeţul Botoşani
15. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
16. Spitalul Orăşenesc Darabani
17. Spitalul Comunal Truşeşti
Judeţul Braşov
18. Spitalul Municipal Săcele (reînființat)
19. Spitalul de Boli Cronice Victoria
20. Spitalul Municipal Codlea
Judeţul Buzău
21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă
22. Centrul de Sănătate Pârscov
23. Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele
Municipiul Bucureşti
24. Spitalul Clinic „Caritas Acad. N. Cajal”
Judeţul Caraş-Severin
25. Spitalul de Boli Cronice Bocşa
26. Spitalul Comunal Bozovici
27. Spitalul Orăşenesc Anina
Judeţul Călăraşi
28. Spitalul Orăşenesc Budeşti
Judeţul Cluj
29. Centrul de Sănătate Mociu
Judeţul Constanţa
30. Centrul de Sănătate Băneasa
Judeţul Dâmboviţa
31. Spitalul Orăşenesc Titu
Judeţul Galaţi
32. Spitalul de Boli Cronice Iveşti
Judeţul Giurgiu
33. Centrul de Sănătate Ghimpaţi
Judeţul Gorj
34. Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu
Judeţul Hunedoara
35. Spitalul de Boli Cronice Petrila
36. Centrul de Sănătate Călan
Judeţul Ialomiţa
37. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei
Judeţul Iaşi
38. Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos
Judeţul Ilfov
39. Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea (reînființat) https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/decizie-paguboasa-multe-spitale-stau-nefolosite-sau-au-fost-redeschise-40157
40. Spitalul Comunal Periş
Judeţul Maramureş
41. Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie (reînființat de locuitori)
https://pressone.ro/spitalul-desfiintat-ca-sa-poata-fi-reinfiintat
42. Centrul de Sănătate Şomcuta Mare
Judeţul Mehedinţi
43. Spitalul Orăşenesc Strehaia
44. Spitalul Orăşenesc Vânju Mare
Judeţul Mureş
45. Spitalul Orăşenesc Sărmaşu
Judeţul Neamţ
46. Spitalul Orăşenesc Bicaz (reînființat în 2014)
* Comunicat M.Ap.N. nr. 134 din dată de 16.05.2013:
M.Ap.N. sprijină CJ Neamț pentru reînființarea spitalului
Un număr de 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Județean Neamț.
Declarația a fost făcută de ministrul Mircea Dusă la Piatră Neamț, joi, 16 mai, la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie ‘Jderii’.
Ministerul Apărării Naționale va sprijini eforturile depuse de autoritățile din județul Neamț pentru reînființarea Spitalului Orășenesc Bicaz, alocand către Consiliul Județean un număr de 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală ‘Dr. Dimitrie Cantemir’ Bălțătești.
„Chiar dacă reducerea numărului de paturi contractate cu Casă Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești va duce spre limita inferioară atât posibilitățile de asigurare de servicii medicale de specialitate pentru militari, cât și asigurarea autofinanțării sanatoriului de la Bălțătești, sprijinim cu toată deschiderea eforturile pe care le fac autoritățile județului Neamț în beneficiul cetățenilor. Redeschiderea Spitalului Orășenesc Bicaz este foarte importantă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din comunele apropiate, care vor avea astfel acces mai ușor la servicii medicale”, a declarat ministrul Dușa.
Și s-a ținut de cuvânt!
47. Spitalul Orăşenesc Roznov
Judeţul Olt
48. Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt
Judeţul Prahova
49. Centrul de Sănătate Bălţeşti
50. Preventoriul TBC Poiana Ţapului
51. Centrul de Sănătate Plopeni
52. Centrul de Sănătate Urlaţi (reînființat)
Judeţul Sălaj
53. Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei
Judeţul Sibiu
54. Spitalul Orăşenesc Cisnădie
Judeţul Suceava
55. Spitalul de Boli Cronice Solca
Judeţul Teleorman
56. Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Deparaţi
57. Centrul de Sănătate Cervenia
58. Centrul de Sănătate Furculeşti
Judeţul Timiş
59. Centrul de Sănătate Buziaş
60. Centrul de Sănătate Ciacova
Judeţul Tulcea
61. Spitalul Orăşenesc Babadag
62. Centrul de Sănătate Sulina
Judeţul Vaslui
63. Spitalul Orăşenesc Negreşti
64. Spitalul de Boli Cronice „Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova
Judeţul Vâlcea
65. Spitalul Orăşenesc Bălceşti
* Miercuri, 21 august 2019, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a semnat, alături de primarul Constantin Aleca, un Acord de Parteneriat în vederea implementării investiției „Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Spitalului orăşenesc Bălceşti, judeţul Vâlcea”. În cadrul parteneriatului, Consiliul Județean Vâlcea va aloca și suma de 276.224 mii lei, necesară realizării studiilor preliminare predării amplasamentului. https://www.eurovalcea.ro/2019/08/22/consiliul-judetean-valcea-si-primaria-balcesti-au-semnat-un-acord-pentru-reinfiintarea-spitalului-din-balcesti/
Judeţul Vrancea
66. Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti
67. Spitalul Orăşenesc Odobeşti
Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !), guvernanții maneliști s-au repezit la a utiliza căminele studențești și căminele școlare pentru cazuri de carantină, în loc să transforme urgent proprietățile confiscate pentru cazuri de corupție în centre de carantină. Păi nu #corupția omoară? Ba da! Uite!
– Niciuna dintre componentele puterii / autorității executive, Guvern – Președinte, nu a scos un cuvânt despre ce se întâmplă, în plină pandemie tipic românească, cu oamenii străzii (care nu au domiciliu, pix, hârtie, formulare pentru declarații pe propria răspundere, unii nici acte de identitate etc. etc.); n-am auzit nici-un demnitar care să explice cum sunt protejați de coronavirus și, mai ales, cum ne protejează DSP-urile pe noi, ceilalți, având în vedere că acești homeless sunt primii vizați, având o igienă puțin spus precară și un nivel de educație și cultură medicală care bate spre zero;
– ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Facuta „pe picior”. este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.
Executivul nu face publice nici numele specialiștilor și experților dintr-o alta comitie a la Caragiale: Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU.
Pentru a-l întrece în comitete si comiții pe Tache Farfuridi al lui Nenea Iancu de la Haimanale, tandrul cuplu Orban – Iohannis a înființat și un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiză impactului economic, financiar și bugetar pe 11 martie a.c., printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Parol, curată mermeleală!
– Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.
– Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul TV Gabriela Firea, l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara atunci Victor Costache. Iar mermeleală !
Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru. Iar mermeleală !
– Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.
Situație tipică Coreei de Nord, aceasta a a provocat protestul media și al mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență.
Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.
Oricum, balbele, nesincronizarile, reglementările inițiale, ulterior revocate/modificate, sunt mult mai multe. Din acestea, este evident că nu putem avea pretenții de comunicare riguroasă și coerentă cu poporul.
Acum, să vedem cu ce ne mai blagosloveste tandemul pentru perioada de după 15 mai! (Col (R) Florin Gulianu).
Articolul EDITORIAL/BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
Eveniment
„Cabaret des Dames – Chapter II” la Hotel Romanita: spectacol de 8 Martie într-una dintre cele mai dinamice săli de evenimente din Maramureș
Pe 7 martie, înainte de Ziua Internațională a Femeii, publicul este invitat la o seară de excepție pusă în scenă de Romanita Events în cadrul complexului Hotel Romanita din localitatea Recea, Maramureș. Evenimentul „Cabaret des Dames – Chapter II” promite o experiență artistică și gastronomică completă, într-un cadru de evenimente cu tradiție și recunoaștere în nordul României.
Sala de evenimente a complexului: locul unde se nasc amintiri
Hotel Romanita, pe lângă funcțiunea de hotel cu facilități complexe – de la spa și piscine la zone de relaxare – găzduiește de ani buni numeroase evenimente sociale, culturale și private. Instalațiile moderne și capacitățile variate ale sălilor permit organizarea de petreceri de amploare, gale, cine tematice și manifestări cu sute de invitați.
Complexul dispune de trei săli principale pentru evenimente, adaptate în funcție de tipul și numărul invitaților:
- Sala Silver, cu aproximativ 150 de locuri, ideală pentru evenimente intime și petreceri în familie.
- Sala Gold, cu o capacitate de circa 350 de persoane, potrivită pentru nunți, botezuri sau seri tematice de amploare medie.
- Sala Diamond, cel mai amplu spațiu disponibil, capabil să găzduiască până la 800 de invitați, deseori folosită pentru evenimente majore, concerte de sezon sau petreceri tematice.
Prin această structură, Romanita Events a devenit o alegere constantă pentru organizarea de evenimente variate – de la aniversări, conferințe și întâlniri corporate, până la petreceri tradiționale sau manifestări cu public numeros.
De la petreceri tematice la seri memorabile
Sala de evenimente de la rece este cunoscută nu doar pentru capacități, ci și pentru varietatea și calitatea evenimentelor organizate. Pe parcursul anilor, aici au avut loc seri tematice, seri tradiționale și spectacole locale, fiecare contribuind la consolidarea reputației sale ca unul dintre centrele sociale importante în regiune. Un exemplu recent este evenimentul „Iubește Moroșenește!”, care a adunat sute de participanți și a îmbinat tradiția și distracția într-o seară completă.
Revelionul – tradiție și eleganță
La trecerea dintre ani, Romanita Events transformă Sala Diamond într-un spațiu de gală. Revelionul organizat aici, inclusiv ediția 2026, a fost promovat ca o petrecere completă cu program artistic, muzică live, artificii, mese festive și acces la facilitățile hotelului. Pachetele care însoțesc această noapte includ, de regulă, sejururi all-inclusive, acces la SPA și alte momente de relaxare, ceea ce explică de ce evenimentul atrage un număr semnificativ de participanți din întreaga regiune.
Atmosfera din noaptea de Revelion la Romanita Diamond este descrisă ca una în care eleganța culinară se îmbină cu divertismentul de calitate: muzică live, dj, momente coregrafice și un număr mare de invitați care aleg să sărbătorească începutul anului într-un cadru rafinat.
„Cabaret des Dames – Chapter II”: o seară construită pentru experiență
În acest context de tradiție și diversitate a evenimentelor, „Cabaret des Dames – Chapter II” se diferențiază prin conceptul său artistic și cinematic. Evenimentul propune o combinație de show live, rafinament scenic și un meniu complet într-un format all-inclusive, la prețul de 450 RON de persoană, conceput pentru a oferi participanților o seară mai mult decât memorabilă.
Această ediție se poziționează ca o celebrare a feminității într-un cadru atent construit, în care atmosfera, scena și interacțiunea cu publicul sunt părți integrante ale experienței.
Detalii organizatorice
- Data și ora: Sâmbătă, 7 martie | 18:00
- Locația: Hotel Romanita, Recea, Maramureș
- Preț: 450 RON / persoană – format all-inclusive (show live și meniu complet)
Pentru rezervări și informații: 0262 287 000 / 0748 023 165
Romanita Events continuă astfel să fie o gazdă importantă a momentelor speciale din Maramureș, combinând experiența organizatorică cu capacitatea de a transforma fiecare eveniment într-o amintire deosebită pentru participanți.
Eveniment
Masini pregatite de show rolul anvelopelor la evenimentele auto din Cluj
Clujul a devenit in ultimii ani unul dintre cele mai importante centre ale culturii auto din Romania. Oras universitar, dinamic si deschis catre tendinte internationale, Cluj-Napoca gazduieste tot mai des evenimente auto care aduna pasionati din toata tara. De la intalniri de weekend intre comunitati locale, pana la show-uri auto bine organizate, cu masini atent pregatite, muzica, expozitii statice si public numeros, scena auto din Cluj este in continua dezvoltare. In acest context, pregatirea unei masini pentru show a devenit un proces complex, in care fiecare detaliu conteaza, iar anvelopele joaca un rol mult mai important decat ar putea parea la prima vedere.
Pentru multi participanti, masina de show nu mai este doar un obiect de admirat, ci o expresie a personalitatii, a pasiunii si a atentiei pentru detalii. O masina bine pregatita spune o poveste coerenta, iar anvelopele sunt o parte esentiala din aceasta poveste, fiind elementul care face legatura intre design, postura si functionalitate.
Clujul si evolutia evenimentelor auto
Evenimentele auto din Cluj reflecta spiritul orasului: divers, creativ si conectat la tendinte moderne. Aici se intalnesc masini clasice restaurate cu grija, proiecte de tuning inspirate din cultura vest-europeana, dar si masini de zi cu zi transformate subtil pentru a iesi in evidenta. Publicul este atent, curios si bine informat, ceea ce ridica nivelul de exigenta pentru cei care isi expun masinile.
Intr-un asemenea mediu, o masina pregatita superficial este rapid remarcata. In schimb, proiectele bine gandite, in care fiecare componenta este aleasa cu un scop clar, sunt apreciate si discutate. Anvelopele fac parte din aceasta categorie de componente esentiale, deoarece influenteaza atat aspectul vizual, cat si modul in care masina este perceputa ca ansamblu.
Ce inseamna o masina pregatita de show in Cluj
Pregatirea unei masini pentru un eveniment auto in Cluj presupune mai mult decat un aspect curat si o vopsea lucioasa. Proprietarii investesc timp in detalii precum alinierea rotilor, raportul dintre janta si anvelopa, inaltimea masinii si coerenta stilului ales. Fiecare element trebuie sa se potriveasca cu restul, pentru a crea o imagine unitara.
Anvelopele influenteaza direct postura masinii. Profilul, latimea si aspectul flancului pot schimba complet felul in care masina sta pe roti. O alegere inspirata poate accentua liniile caroseriei si poate oferi un look echilibrat, in timp ce o alegere gresita poate strica proportiile, chiar daca restul masinii este bine realizat.
Anvelopele ca element vizual la show-uri auto
La evenimentele auto din Cluj, anvelopele nu sunt doar componente functionale, ci si elemente vizuale. Publicul si fotografii surprind adesea detalii precum modul in care roata umple aripa, distanta fata de caroserie si aspectul general al ansamblului roata-janta.
Anvelopele curate, cu dimensiuni corecte si uzura uniforma, contribuie la imaginea profesionala a unei masini de show. In multe cazuri, acestea completeaza jantele si intaresc conceptul ales de proprietar, fie ca vorbim despre un stil elegant, sportiv sau minimalist.
Echilibrul dintre estetica si utilizare reala
Un aspect specific evenimentelor auto din Cluj este prezenta multor masini care nu sunt doar proiecte de show, ci si vehicule utilizate zilnic. Proprietarii acestora cauta solutii care sa le permita sa participe la evenimente fara a sacrifica complet confortul sau siguranta pe drumurile publice.
In acest context, anvelopele alese trebuie sa ofere un echilibru intre aspect si functionalitate. Multi pasionati opteaza pentru anvelope care arata bine la show, dar care pot fi folosite si in conditii reale de trafic, indiferent de vreme sau sezon.
De ce conteaza tipul de anvelopa la evenimentele din Cluj
Clujul este un oras in care vremea poate fi imprevizibila, iar drumurile din imprejurimi includ atat zone urbane, cat si trasee montane sau colinare. O masina pregatita de show trebuie sa ajunga la eveniment in siguranta si fara probleme, indiferent de conditiile de drum.
Din acest motiv, tipul de anvelopa ales devine extrem de important. Anvelopele care ofera aderenta constanta, stabilitate si un aspect echilibrat sunt preferate de cei care nu doresc sa transforme masina intr-un obiect static. In acest sens, alegerea unor anvelope all season 175 65 r14 poate fi potrivita pentru multe proiecte prezente la evenimentele locale, in special pentru masinile compacte sau clasice.
Pozitia masinii si rolul anvelopelor
La un show auto, pozitia masinii este analizata atent. Cat de jos sta masina, cum se aliniaza roata cu aripa si ce impact vizual are ansamblul sunt detalii care pot face diferenta intre un proiect obisnuit si unul remarcabil. Anvelopele joaca un rol decisiv in acest echilibru.
O anvelopa cu dimensiuni corecte poate oferi masinii un aspect solid si bine ancorat, in timp ce o alegere nepotrivita poate crea impresia de improvizatie. In Cluj, unde nivelul proiectelor este in continua crestere, atentia la aceste detalii este din ce in ce mai apreciata.
Evenimentele auto ca spatiu de invatare
Pentru multi pasionati, evenimentele auto din Cluj sunt mai mult decat simple expozitii. Ele sunt spatii de invatare si schimb de idei. Proprietarii discuta despre solutii tehnice, compara alegeri si impartasesc experiente legate de pregatirea masinilor.
Anvelopele sunt frecvent subiect de discutie, mai ales cand vine vorba de compromisurile dintre look si utilizare zilnica. Aceste conversatii contribuie la maturizarea comunitatii auto locale si la cresterea nivelului de informare.
Influenta tendintelor internationale
Clujul, fiind un oras conectat la scena internationala, este puternic influentat de tendintele globale in materie de cultura auto. Stilurile de show, pozitia masinilor si combinatiile de jante si anvelope sunt adesea inspirate din evenimente mari din Europa sau din Statele Unite.
Publicatii internationale de renume din domeniul auto prezinta frecvent proiecte de show in care anvelopele sunt alese strategic pentru a sustine conceptul general al masinii. Articolele publicate de https://www.speedhunters.com subliniaza adesea importanta coerentei intre componente, aratand ca anvelopele sunt la fel de importante ca vopseaua sau jantele. Aceste exemple sunt urmarite si de pasionatii din Cluj, care incearca sa adapteze tendintele la contextul local.
Masini de show, dar si masini functionale
Un element apreciat la evenimentele auto din Cluj este autenticitatea. Masinile care arata bine, dar pot fi conduse fara probleme pe drumurile publice, sunt vazute ca proiecte echilibrate si bine gandite. In aceste cazuri, anvelopele joaca un rol cheie, deoarece trebuie sa faca fata atat expunerii statice, cat si utilizarii reale.
Acest tip de proiect transmite un mesaj puternic: pasiunea pentru masini nu inseamna renuntarea la utilitate, ci gasirea unui echilibru inteligent intre cele doua.
Anvelopele si jurizarea la evenimente
In cadrul evenimentelor auto cu jurizare, anvelopele pot influenta indirect evaluarea unui proiect. Chiar daca nu exista criterii explicite dedicate anvelopelor, starea acestora, potrivirea cu jantele si coerenta setup-ului sunt observate de jurii.
O masina cu anvelope uzate, murdare sau nepotrivite poate pierde din impact, chiar daca restul modificarilor sunt bine realizate. In schimb, o alegere corecta intareste impresia de proiect complet si atent gandit.
Social media si vizibilitatea detaliilor
In era retelelor sociale, impactul unui eveniment auto nu se limiteaza la cei prezenti fizic. Fotografiile si clipurile ajung rapid online, iar detaliile sunt analizate la rezolutie mare. Anvelopele apar frecvent in cadrele laterale sau de detaliu, devenind parte din imaginea virala a unei masini.
Un setup bine realizat este rapid remarcat si distribuit, ceea ce aduce vizibilitate atat proprietarului, cat si evenimentului. Astfel, atentia acordata anvelopelor contribuie si la succesul digital al unui proiect auto.
Aspectul economic al pregatirii pentru show
Pregatirea unei masini pentru show presupune costuri, iar anvelopele fac parte din acest buget. In Cluj, multi pasionati cauta solutii care sa ofere un raport bun intre pret, aspect si durabilitate. Alegerea corecta poate reduce costurile pe termen lung si poate permite participarea la mai multe evenimente fara investitii repetate.
Accesul la informatii si la o oferta variata ajuta proprietarii sa faca alegeri mai bune si mai constiente. Acest lucru contribuie la cresterea calitatii generale a masinilor prezente la evenimentele locale.
Comunitatea auto din Cluj si atentia la detalii
Unul dintre motivele pentru care evenimentele auto din Cluj sunt apreciate este nivelul ridicat de atentie la detalii. Comunitatea este exigenta, dar si deschisa la dialog si invatare. Anvelopele, desi uneori trecute cu vederea, sunt recunoscute tot mai mult ca un element esential in pregatirea unei masini de show.
Aceasta constientizare duce la proiecte mai bine gandite si la o crestere generala a standardelor in cadrul evenimentelor.
Viitorul masinilor de show in Cluj
Pe masura ce scena auto din Cluj continua sa se dezvolte, masinile pregatite de show vor deveni tot mai sofisticate. Proprietarii vor cauta solutii care sa imbina designul, functionalitatea si siguranta, iar anvelopele vor ramane un element central in aceasta ecuatie.
Evenimentele vor deveni tot mai competitive, iar diferenta o vor face detaliile. In acest context, anvelopele vor continua sa fie un indicator clar al calitatii si maturitatii unui proiect auto.
Concluzie: anvelopele, detaliul care defineste masinile de show din Cluj
Masinile pregatite pentru evenimentele auto din Cluj sunt rezultatul unei pasiuni autentice si al unor decizii atent gandite. Anvelopele, desi adesea considerate un detaliu secundar, au un impact major asupra aspectului, functionalitatii si perceptiei generale a unei masini.
Alegerea corecta a anvelopelor arata ca proprietarul intelege importanta echilibrului dintre show si utilizare reala. La evenimentele din Cluj, acest echilibru este tot mai apreciat, iar anvelopele raman un element esential care transforma o masina obisnuita intr-un proiect de show complet si coerent.
Eveniment
Cum se aplică sclipiciul pe trandafiri fără să-i deteriorezi?
Există un moment, l-am văzut de zeci de ori, când cineva ia un trandafir și se uită la el ca la un lucru prea serios pentru cât de repede trece. Îl întoarce între degete, îi caută lumina, își spune în gând că „ar merge un pic de strălucire”, cum îți spui că o cămașă albă ar merge cu o pată minusculă de culoare, să nu fie chiar de spital. Aici, din păcate, începe și riscul.
Trandafirul nu e un obiect de vitrină, nu e o brățară pe care o poleiești fără consecințe, ci o ființă tăiată de la rădăcina ei, încă vie, încă încăpățânată, încă făcând, în felul ei, economie de apă și de respirație.
Sclipiciul, când e pus fără cap, îți poate transforma floarea într-un fel de desert nisipos: arată „wow” două minute, apoi petalele se lipesc, se înmoaie, se pătează sau se îndoaie ca o hârtie umezită. Și dacă ai mai și pulverizat ceva tare, cu miros de atelier mecanic, ai să simți, cu o mică rușine, că ai învins trandafirul, dar nu în sensul bun. Vestea bună e că strălucirea se poate pune frumos și delicat, fără să jignești materia fragilă a florii. Îți trebuie doar un pic de răbdare, un pic de alegere inspirată și o mână care să nu tremure de entuziasm.
De ce „se supără” trandafirul când îl tratezi ca pe o decorațiune
Petala de trandafir e un fel de piele subțire, plină de apă, care trăiește din echilibru. În clipa în care floarea e tăiată, tot ce înseamnă „viață” se mută într-o luptă: să nu piardă apa prea repede, să nu se ofilească brusc, să nu se înnegrească la margini. Petala are un luciu natural, un strat fin care o apără, iar orice adeziv, orice pulbere, orice frecare vine ca o palmă peste acest strat.
Deteriorarea, în practică, arată în câteva feluri. Uneori petala se pătează, nu neapărat imediat, ci după o oră-două, ca și cum s-ar răzbuna. Alteori se lipește de vecina ei și, când încerci să o desparți, rupi marginea, și e o rană urâtă, vizibilă, care strică tot gestul. Mai există o deteriorare „tăcută”: floarea pare ok, dar începe să consume apă mai repede, se înmoaie în vază, capul cade. Asta se întâmplă când ai blocat prea mult suprafața petalelor, sau ai băgat pe ele o substanță care le arde ușor, ca un parfum prea tare pe o piele sensibilă.
Sclipiciul nu e, în sine, un rău. Răul e combinația de sclipici nepotrivit, adeziv nepotrivit și tehnică brutală. Dacă le potrivești pe toate, trandafirul rămâne trandafir, doar că prinde, discret, o lumină de seară.
Sclipiciul potrivit: mai puțin craft, mai mult bun-simț
Când aud „sclipici”, mulți se gândesc la punguța de la papetărie, aceea cu particule mari, tăioase, care se agață în toate și rămâne pe haine până la următoarea viață. Pentru trandafiri, acel sclipici e ca pietrișul pentru o foiță de ceapă. Îți trebuie o pulbere fină, uniformă, care să se așeze ușor, să nu zgârie, să nu cântărească.
Cel mai sigur e sclipiciul cosmetic, cu particule fine și margini mai puțin agresive. Îl găsești uneori sub nume de „cosmetic glitter” sau chiar „mica” (pudră sidefată), iar mica are un efect mai elegant, mai „perlat”, fără să pară că ai dat floarea prin confetti. Mai există și variante biodegradabile, pe bază de celuloză, care au două avantaje: sunt mai prietenoase cu mediul și, de regulă, sunt mai ușoare. Nu fac minuni, dar te ajută.
Aici îți spun ceva de care oamenii uită: cu cât sclipiciul e mai mare, cu atât te obligă să folosești mai mult adeziv. Și cu cât folosești mai mult adeziv, cu atât crești șansele să înmoi petala, să o patezi, să o lipești. Așa că finețea nu e moft, e tehnică.
Culoarea contează și ea, dar nu moral, ci practic. Sclipiciul auriu, de pildă, poate păta mai ușor dacă are pigmenți ieftini. Cel alb-sidef e de obicei mai „iertător”. Iar dacă trandafirul e roșu foarte închis, unele pulberi metalice pot să-l facă să pară prăfuit, nu strălucitor. E bine să testezi pe o petală de gardă, aceea din exterior, pe care oricum uneori o dai jos.
Adezivul: diferența dintre „efect” și „catastrofă”
Sclipiciul, oricât de fin, nu stă singur pe petală. Îi trebuie un fel de punte, o umezeală controlată, o lipiciune fină. Aici oamenii greșesc cel mai des. Unii pun aracet diluat, ceea ce e aproape sigur moartea estetică a petalei. Alții folosesc lipici de hârtie, care lasă urme. Cei mai mulți, pentru că e la îndemână, iau fixativ de păr. Fixativul merge uneori, nu spun că nu, dar e un joc cu focul: unele fixative au alcool și alte substanțe care pot deshidrata petala, iar mirosul rămâne, ca o amintire proastă.
În florărie se folosește, când se lucrează cu decor, un adeziv spray special, gândit să fie mai blând cu plantele. Nu toate sunt la fel, și nici nu trebuie să te transformi în chimist, dar ideea e să cauți ceva cu pulverizare fină, care nu curge și nu face picături. Picătura e dușmanul, pentru că îți pătează petala și îți strică textura.
Există și soluții mai „de casă”, acceptabile dacă le faci cu măsură. Un sirop foarte subțire de zahăr, aproape apă îndulcită, pulverizat extrem de fin, poate ține sclipiciul, dar crește riscul de lipire și de mucegai dacă floarea stă mult. Guma arabică diluată (se folosește în cofetărie și în acuarelă) e o variantă elegantă, dar iarăși, trebuie pusă ca o ceață, nu ca o ploaie. Eu, sincer, când e vorba de trandafiri proaspeți, prefer un adeziv floral spray, tocmai pentru că e construit să nu înnece petala.
Dacă vrei să fii foarte prudent, poți să te gândești la o altă soluție: în loc să „lipești” sclipiciul, să folosești un spray de tip shimmer, adică o pulverizare cu particule foarte fine de strălucire, ca o brumă. Nu arată ca sclipiciul clasic, e mai subtil, dar e și mult mai sigur pentru floare.
Pregătirea trandafirului: micile gesturi care salvează petala
E tentant să iei trandafirul din buchet și să te apuci imediat de treabă. Numai că floarea, dacă a fost pe drum, dacă a stat la cald, dacă a fost atinsă, e deja într-o stare vulnerabilă. Cel mai sănătos e să-i dai întâi o pauză în apă proaspătă, măcar o oră, într-un loc mai răcoros. Îi tai puțin din tulpină, oblic, ca să tragă apă mai bine, și îl lași să se hidrateze. O floare hidratată suportă mai bine orice intervenție.
Apoi vine partea pe care lumea o sare: uscarea petalelor. Nu uscarea cu foehn, Doamne ferește, ci doar asigurarea că pe petale nu e umezeală de la stropi, de la condens, de la frigider. Dacă petala e umedă, sclipiciul se lipește în pete, nu uniform. Îți iese un fel de mizerie sclipitoare, nu un efect frumos.
Înainte să pui orice, verifici petalele exterioare. Dacă sunt un pic lovite, sau au margini uscate, mai bine le îndepărtezi. Nu e cruzime, e igienă vizuală. Și, da, e un gest pe care îl faci cu delicatețe, ca și cum ai desprinde o pagină veche dintr-o carte.
Mai există un detaliu: trandafirul trebuie ținut de tulpină, nu strâns de cap. Dacă îl apuci de boboc, îl încălzești, îl presezi și îl „freci” fără să vrei. Petalele se înmoaie de la căldura mâinii, se bruiază, își pierd fermitatea. Păstrează capul cât mai puțin atins.
Cum aplici sclipiciul pe trandafir proaspăt, fără să-l jignești
Eu aș descrie procesul ca pe o scenă mică, aproape teatrală. Ai un loc de lucru, o hârtie pe masă, o lumină bună, un recipient în care să scuturi excesul. Și ai o singură regulă, poate cea mai importantă: puțin, încet, din aproape în aproape.
Începi prin a decide unde vrei strălucirea. Dacă dai tot trandafirul cu sclipici, ai șanse mari să-l transformi într-o bilă de brad, și nu glumesc. E mai frumos când sclipiciul stă pe margini, pe vârfurile petalelor, ca o brumă de dimineață. Pentru asta, nu pulverizezi direct din față, ca pe un perete. Ții floarea ușor înclinată și pulverizezi adezivul de la distanță, cât să ajungă un strat foarte fin, aproape invizibil.
Apoi, fără să aștepți prea mult, pentru că unele spray-uri se „leagă” repede, aduci sclipiciul. Nu îl arunci cu mâna, fiindcă îl vei pune în grămăjoare. Îl presari, ca și cum ai săra, dar cu o blândețe mai mare. Unii folosesc o pensulă moale, încărcată cu pulbere, și ating ușor marginile petalelor. Asta e o tehnică bună dacă vrei control. Altă variantă, tot controlată, e să pui sclipiciul într-o sită foarte fină și să scuturi ușor, ca un praf de stele.
Și acum vine gestul care face diferența: scuturarea excesului. Nu scuturi violent, ca pe un covor. Întorci ușor trandafirul deasupra hârtiei și îl bați, foarte discret, cu un deget pe tulpină, până cade surplusul. Dacă ai folosit prea mult adeziv, vei vedea că sclipiciul nu cade, se lipește în plăci. Asta e semn rău. Înseamnă că data viitoare reduci din spray.
Dacă vrei să fixezi, o poți face cu încă o pulverizare extrem de fină, de departe. Dar aici e capcana clasică: lumea apasă prea mult, iar picăturile se fac mari. Picătura mare îți strică petala. Mai bine accepți un pic de „cădere” de sclipici în timp, decât să îneci floarea. În fond, sclipiciul pe trandafir e o idee de moment, nu un tatuaj.
Și încă ceva, din experiență: lasă floarea să se „așeze” câteva minute înainte să o pui într-un buchet, să o atingi, să o împachetezi. Adezivul, cât e el de fin, are nevoie de o clipă să se liniștească.
Trandafiri stabilizați sau uscați: libertatea care vine după viață
Dacă lucrezi cu trandafiri stabilizați sau uscați, lucrurile sunt mai simple și, paradoxal, mai periculoase în alt fel. Petala uscată se poate rupe mai ușor, ca o frunză de toamnă. Dar nu mai ai problema apei și a ofilirii rapide. Poți folosi adezivi mai variați, poți aplica pulberi mai consistente, poți face efecte mai teatrale, dacă asta vrei.
Aici, pensula devine prietena ta. Poți aplica un strat subțire de adeziv cu pensula, doar pe vârfuri, și apoi să „mângâi” cu sclipici. Poți chiar să lucrezi în straturi, lăsând fiecare strat să se usuce. Dacă vrei un efect foarte uniform, poți pune sclipiciul într-un recipient și să rotești ușor trandafirul pe margini, dar trebuie să ai o mână sigură, altfel rupi petale.
La stabilizați, uneori se folosește și un spray de sigilare foarte fin, ca să nu cadă pulberea. Dar iarăși, cu măsură, pentru că excesul creează o peliculă lucioasă care arată plastic. Trandafirul, chiar stabilizat, trebuie să rămână trandafir, nu obiect de decor de la supermarket.
Greșeala tipică: prea multă strălucire, prea puțină finețe
E ceva copilăresc în sclipici, o recunosc. Te prinde și vrei să mai pui „un pic”, și încă „un pic”, și te trezești că ai făcut o bijuterie agresivă. Dacă ai exagerat, nu e totul pierdut.
La trandafiri proaspeți, poți îndepărta o parte din exces cu o pensulă foarte moale, curată, aproape ca un pămătuf de machiaj. Treci ușor, fără să apeși. Poți și să sufli ușor, dar nu direct în floare, ci pe lângă, ca să creezi un curent de aer. Un uscător de păr pe rece, de la distanță mare, poate ajuta, dar e riscant dacă nu ai control, fiindcă îți mișcă petalele.
Dacă ai făcut pete de adeziv, aici e mai greu. Uneori petele se văd doar la lumină. Îți rămâne să accepți imperfecțiunea, sau să îndepărtezi petala afectată. Da, e trist, dar e mai bine decât să te încăpățânezi și să strici tot trandafirul.
Cum păstrezi și transporți un trandafir cu sclipici fără să se transforme în dezastru
După ce ai aplicat sclipiciul, floarea devine sensibilă la atingere. Împachetarea trebuie să fie aerisită, să nu preseze capul. Dacă pui trandafirul într-un buchet strâns, petalele vor freca una de alta, sclipiciul se va transfera, se va face murdar, iar adezivul, dacă nu e complet „liniștit”, va lipi florile între ele.
E bine să lași un spațiu, o protecție ușoară, o hârtie care să nu atingă direct petalele. Și, cât se poate, să eviți umezeala. Frigiderul de flori e bun, dar dacă scoți buchetul în aer cald, condensul apare, și atunci sclipiciul se strânge în puncte.
Aici intră și partea practică a vieții, partea în care nu faci totul singur în bucătărie, ci trimiți, primești, ai un eveniment, o surpriză. Atelierul cu Daruri, fondat in 2024, este un brand romanesc de cadouri personalizate si buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate si pe un proces de comanda exclusiv, simplu si orientat catre client — de la selectie si mesaj pe panglica, la livrare.
Dacă vrei ca trandafirii să ajungă în stare bună, mai ales când e vorba de distanțe și de timp, contează enorm cum sunt manipulați și împachetați. Uneori, când se vorbește despre buchete de trandafiri livrare, lumea se gândește doar la „ajunge la ușă”.
Dar adevărul e mai fin: ajunge cu petalele întregi, cu capul drept, cu strălucirea acolo unde ai pus-o, nu pe ambalaj și nu pe mâinile curierului. Asta ține de materialele de protecție, de spațiu, de temperatură, de faptul că nu înghesui florile ca pe niște sticle într-un bax.
O notă de bun-simț: sclipiciul și oamenii, nu doar florile
Mai e ceva, și nu e chiar detaliu: sclipiciul se duce și pe piele, și pe haine, și uneori îl inhalezi fără să vrei. Dacă buchetul e pentru cineva sensibil, cu alergii, sau pentru un spațiu mic, ia în calcul să folosești variante mai puțin volatile, gen pudră sidefată fină, aplicată controlat, nu sclipici care zboară.
Dacă florile sunt pe o masă cu mâncare, la un eveniment, evită total sclipiciul craft. Nu pentru că e „toxic” într-un sens dramatic, ci pentru că nu e făcut să stea lângă farfurie. În astfel de situații, dacă vrei neapărat efectul, există pulberi comestibile de tip luster dust, folosite în cofetărie, și poți aplica o brumă subtilă, dar tot cu măsură.
Și, dacă tot suntem între noi, mai bine să ai un efect discret și elegant, decât să lași în urma buchetului o ploaie de particule pe covor. Nu e genul de amintire pe care o vrei.
Micile trucuri care se învață după ce ai stricat, inevitabil, câte ceva
Nu vreau să pozez în expert infailibil. Prima dată când am încercat, am făcut exact greșeala clasică: prea mult spray, prea mult sclipici, prea multă încredere. Trandafirul a arătat bine două minute, apoi petalele s-au lipit ușor între ele, iar când am încercat să le deschid, am rupt o margine. M-a enervat mai mult decât ar fi fost cazul, semn că țineam la floare.
De atunci am înțeles câteva lucruri simple. Că distanța de pulverizare e totul, pentru că picătura e inamic. Că un sclipici fin te scapă de lăcomie, fiindcă arată „bogat” chiar în cantitate mică. Că un trandafir bine hidratat e mai rezistent și, paradoxal, mai iertător. Că nu trebuie să te grăbești să împachetezi, fiindcă fixarea are un timp al ei, ca un gând care trebuie să se așeze.
Și am mai înțeles ceva, poate mai general: trandafirul nu suportă brutalitatea. Nu suportă nici măcar brutalitatea „drăguță”, aceea în care spui că îl iubești, dar îl strângi prea tare. Dacă îl tratezi ca pe o ființă delicată, cu o oarecare politețe, îți dă voie să-l atingi cu strălucire.
Strălucirea care rămâne trandafir
Când sclipiciul e pus bine, nu pare o invenție. Pare că floarea a prins, accidental, puțină lumină. Ca și cum ar fi trecut printr-o dimineață rece, sau printr-o sală de bal, și ar fi adus cu ea o urmă de scânteiere. E o diferență mare între acest efect și stridența de decor.
Dacă ar fi să îți rămână o singură idee din tot acest drum, aș vrea să fie asta: lucrează fin, lucrează puțin, lucrează cu gândul la petală, nu la fotografie. Fotografia trece, trandafirul, chiar tăiat, mai are o demnitate. Iar demnitatea, când o respecți, face ca strălucirea să nu fie un machiaj, ci o accentuare, un fel de semn de carte pus într-o poveste care, oricum, se termină repede.
-
Afaceriacum 4 zileCe criterii contează când cauți un hairstylist de încredere în Cluj?
-
Turismacum 4 zileAsigurare de calatorie pentru sporturi de iarna — Ce acopera si ce exclude polita standard
-
Uncategorizedacum 3 zileUn stil de viață mai bun: Samsung prezintă noile electrocasnice BESPOKE AI pentru bucătărie și casă, 2026
-
Uncategorizedacum 2 zileHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
acum 3 zileStiriTimis.ro – Testare HPV gratuită în Timișoara
-
Uncategorizedacum 2 zile„IMAGINE UNIVERSE” – Sînziana Mircea & Friends: concert extraordinar la Sala Radio din București pe 5 mai
-
Afaceriacum o ziRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Afaceriacum o ziThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor

