Taragotul ocupă un loc aparte în muzica populară românească, mai ales în repertoriul din Ardeal și Banat. Sunetul său puternic și expresiv este ușor de recunoscut, însă instrumentul ascunde o tehnică ce combină controlul respirației, precizia digitației și o bună înțelegere a stilului muzical.

La Școala Zorilă, cursul de taragot se desfășoară fizic exclusiv la Cluj-Napoca și se adresează atât celor care descoperă instrumentul, cât și muzicienilor care vor să își dezvolte tehnica și repertoriul.

De ce merită studiat taragotul

Taragotul este un instrument de suflat din lemn, cu corp cilindric, ancie simplă și pavilion de alamă. A apărut în forma sa modernă la începutul secolului XX și a fost integrat ulterior în muzica populară românească, devenind foarte prezent în special în Ardeal și Banat.

Din punct de vedere tehnic, taragotul are elemente comune cu alte instrumente de suflat. Digitația este apropiată de cea a clarinetului, iar sonoritatea amintește de saxofon.

Tocmai de aceea, un cursant care a studiat deja clarinetul sau saxofonul are un avantaj: ambușura, ancia simplă și o parte dintre deprinderile tehnice îi sunt deja familiare, iar adaptarea la taragot poate fi mai rapidă.

Pentru un începător, studiul pornește însă de la bază: formarea sunetului, respirație, poziția instrumentului și primele elemente de digitație.

Cum se desfășoară cursul

Studiul taragotului poate începe de la 8 ani, iar lecțiile sunt individuale și durează 50 de minute.

Primele etape urmăresc familiarizarea cu instrumentul, poziția corectă a corpului și a brațelor, producerea și controlul sunetului, precum și citirea notelor.

Pe măsură ce elevul evoluează, sunt introduse elemente de limbaj muzical, structuri melodice, intonație, motive, frazare, durate și măsuri. Pentru cursanții care au deja experiență, accentul se poate muta către tehnică, repertoriu și particularitățile de interpretare ale muzicii populare.

Astfel, progresul nu înseamnă doar acumularea unor melodii, ci construirea unei tehnici care îi permite instrumentistului să cânte corect, expresiv și stilistic potrivit.

Ce dezvoltă acest curs

La taragot, respirația, intonația și frazarea sunt strâns legate.

Elevul trebuie să învețe să controleze coloana de aer astfel încât sunetul să rămână stabil, dar și să își organizeze respirațiile în funcție de fraza muzicală.

În același timp, digitația cere precizie și coordonare. Pe măsură ce repertoriul devine mai complex, mișcarea degetelor trebuie sincronizată cu respirația și articulația.

Pentru repertoriul popular intervine încă un element important: stilistica. O melodie din Banat, de exemplu, nu trebuie doar cântată corect ca succesiune de note, ci interpretată respectând caracterul, frazarea și ornamentica specifice.

De ce Școala Zorilă este o alegere potrivită

Taragotul este unul dintre acele instrumente pentru care apropierea de folclor contează foarte mult.

La Școala Zorilă, pregătirea nu se limitează la tehnica instrumentală. Programa include citirea muzicală, elemente de limbaj muzical, intonație, frazare și particularități metro-ritmice, astfel încât elevul să înțeleagă ceea ce interpretează.

Pentru cursanții interesați de muzica populară, această bază este importantă deoarece tehnica trebuie completată de cunoașterea repertoriului și a particularităților stilistice.

Obiectivul este ca elevul să treacă treptat de la „știu notele unei melodii” la „știu cum trebuie interpretată acea melodie”.

Cluj-Napoca și opțiunea online

Taragotul are o particularitate în oferta Școlii Zorilă: este singurul curs care se predă fizic exclusiv la sediul din Cluj-Napoca.

Pentru cursanții din alte orașe sau din străinătate există și varianta online, cu două condiții importante: elevul trebuie să aibă propriul taragot acasă și un nivel de pregătire peste cel de începător.

Pentru cine descoperă instrumentul de la zero, studiul față în față rămâne important pentru formarea corectă a ambușurii, poziției și tehnicii de bază.

Ce trebuie să știi înainte să cumperi un taragot

Fiind un instrument cu ancie simplă, taragotul folosește un muștiuc, iar fiecare cursant are nevoie de propriul muștiuc din motive de igienă.

Pentru studiul individual este necesar și instrumentul propriu.

Înainte de achiziționare, este însă recomandată o discuție cu profesorul. Alegerea unui instrument potrivit nivelului cursantului este mai importantă decât cumpărarea unui taragot înainte de prima întâlnire cu profesorul.

În cadrul cursului sunt abordate și regulile de întreținere, astfel încât elevul să învețe nu doar să cânte la instrument, ci și să îl păstreze în condiții bune de funcționare.

Un instrument cu o identitate puternică în folclorul românesc

Taragotul are o istorie relativ recentă în comparație cu alte instrumente tradiționale, dar a ajuns să fie profund asociat cu anumite sonorități ale folclorului românesc.

Pentru un cursant atras de repertoriul din Ardeal și Banat, studiul taragotului înseamnă atât descoperirea unui instrument aparte, cât și înțelegerea unui stil de interpretare.

Cursul de taragot al Școlii Zorilă se desfășoară fizic în Cluj-Napoca, iar pentru cursanții care au deja baza tehnică există și posibilitatea studiului online.

Pentru informații despre program și locurile disponibile, poți completa formularul de înscriere de pe site sau poți suna la 0754 867 400.

Sibiu Jazz Festival revine între 2 și 6 septembrie cu cea de-a 54-a ediție, continuând o tradiție care aduce împreună generații de iubitori ai jazzului. Ediția din acest an propune un dialog între vechi și nou, între calitatea consacrată și prospețimea improvizației, printr-un program construit în jurul unor artiști și proiecte care explorează multiplele forme ale jazzului contemporan.

Ediția din acest an aduce împreună nostalgia jazzului clasic și prospețimea improvizației contemporane. Publicul va descoperi un program divers, care pune în valoare bogăția melodică și ritmică a jazzului.

„Dacă vorbim de vechi, vorbim de calitate, iar dacă adăugăm muzica în această ecuație, vorbim deja de tradiție, de la care nu ne abatem nici noi și, în special, iubitorii de jazz care astăzi vin la ediția cu numărul 54 împreună cu copiii și nepoții lor. Vorbim deja de un public ereditar de jazz.Aceasta este unicitatea Sibiu Jazz Festival, în primul rând prin raportarea la istorie și timp. Căci există un timp istoric și un timp al jazzului. Despre acest timp vorbim, despre un spațiu temporal al jazzului care tinde către atemporal, către metafizica muzicii și către bucuria sunetului”, explică Simona Maxim, directoarea Sibiu Jazz Festival.

Noutatea fiecărei ediții constă în programul artistic, construit în jurul unor muzicieni valoroși, unii dintre ei prezenți în premieră pe scena din România. Iar atunci când artiștii revin la Sibiu după o perioadă, o fac cu producții noi. Este și cazul Equinox Quintet, câștigătorii ediției de anul trecut a Sibiu Jazz Competition.

De asemenea, publicul îl va putea descoperi pe Primo Salvati, saxofonist care și-a dedicat peste două decenii din carieră improvizației și cercetării muzicale. Muzica sa îmbină influențele jazzului european cu tradițiile balcanice, într-un dialog între rigoare și libertate expresivă.

Programul complet pe zile este următorul și poate fi consultat și pe site-ul oficial –https://sibiujazz.eu/.

PROGRAM SIBIU JAZZ FESTIVAL

♪  ♫  ♪

2 – 6 SEPTEMBRIE 2026

SINAGOGA MARE DIN SIBIU

MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE

19:00

Alma-Nicole & Ciprian Iacob

ESPLANADA FILARMONICII DE STAT SIBIU

JOI, 3 SEPTEMBRIE

18:00

Alessandra D’Alessandro & Primo Salvati

Alessandra D’Alessandro – tobe

Primo Salvati – saxofon & loop station

FILARMONICA DE STAT SIBIU, SALA THALIA

JOI, 3 SEPTEMBRIE

19:00

Sara Alden Trio

Sara Alden – voce

Alice Henrieta Hernquist – pian

Bjorn Daniel Rasmus Andersson Runevad – contrabas

21:00

Magnus Öström & Andrii Pokaz

ESPLANADA FILARMONICII DE STAT SIBIU

VINERI, 4 SEPTEMBRIE

18:00

Alessandra D’Alessandro & Primo Salvati

Alessandra D’Alessandro – tobe

Primo Salvati – saxofon & loop station

FILARMONICA DE STAT SIBIU, SALA THALIA

VINERI, 4 SEPTEMBRIE

19:00

Marco Mezquida Trio

Marco Mezquida – pian, compoziție

Gonzalo del Val – percuție

David Mengual – contrabas

21:00

Nguyên Lê Trio

Nguyên Lê – chitară electrică

Romain Labaye – bas electric

Alyn Cosker – tobe

ESPLANADA FILARMONICII DE STAT SIBIU

SÂMBĂTĂ, 5 SEPTEMBRIE

18:00

Alessandra D’Alessandro & Primo Salvati

Alessandra D’Alessandro – tobe

Primo Salvati – saxofon & loop station

FILARMONICA DE STAT SIBIU, SALA THALIA

SÂMBĂTĂ, 5 SEPTEMBRIE

19:00

Equinox Quintet

Radu Falevici – chitară

Alex Misu – chitară

Dimitrie Cristian – chitară bas

George Vizitiu – pian

Lorin Mihalache – tobe

21:00

Ulrich Drechsler’s Trio

Ulrich Drechsler – saxofon sopran

Oliver Steger – chitară bas

Matthäus Schnöll – tobe

MĂNĂSTIREA URSULINELOR

DUMINICĂ, 6 SEPTEMBRIE

19:00

Pop-Up Jazz Session

♪

În ultima seară ne ținem de promisiune de a alege spații sacre cu efervescență culturală, pe care să le revitalizăm cu jazz, și proiecte artistice îndrăznețe precum Vinyl Set, Jazz, fusion, funk, soul, selecții culese de pe discuri de vinil și un happening pe vinil cu DJ Vlad Dumitru.

Publicul se va putea bucura de un Open-Air Jam Session (cu acces gratuit!) la care orice muzician este binevenit să se alăture. 

Bilete pentru perioada 2-6 septembrie pentru fiecare eveniment se găsesc aici https://sibiujazzfestival.iabilet.ro/.

Sibiu Jazz este o manifestare culturală plenară a spiritului de jazz și a felului în care acesta poate atinge inimile și sufletul semenilor. Festivalul cultivă și promovează spiritul libertății în oameni prin imersiunea lor în lumea jazzului.

Fondat în anii 70 de un grup de oameni creativi, longevivul festival a devenit un ambasador al jazzului românesc în toată lumea, aducând oameni din diferite culturi și țări împreună. Sibiu Jazz a câștigat o recunoaștere internațională, fiind membru de 18 ani în cea mai celebră rețea europeană de jazz: European Jazz Network. 

Sibiu Jazz Festival este o carte de vizită pentru România în sfera muzicală mondială prin care s-a consacrat un anume fel de a gândi muzica în termeni de jazz și, totodată, un simbol pentru cei care caută elevația prin muzică în locurile comune ale sufletului ce așteaptă să vibreze pe note.

Parteneri: Primăria Municipiului Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Casa de Cultură a Studenților Sibiu, Rock FM, Club Francophone d’Affaires de Sibiu, Hermania, Schwarz Gruppe Int, Sobis Smart Collaboration, iabilet.ro, Cărturești, Hermanstädter Zeitung, Europe Jazz Network, European Jazz Network Green, Semente Cultural Promotions Suedia și Jazz Fan Rising.

Proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2026. 

Alexandru Filimon

Comunicare & PR

Tel. 0766 703 909

filimon.dumitru-alexandru@fspub.unibuc.ro

pr@sibiujazz.eu

www.sibiujazz.eu

Comedia „În pielea mea” prezintă din 10 februarie în cinematografe patru cupluri amuzante și surprinzătoare: Oana Gherman și Sergiu Costache, Ioana State și Gabriel Vatavu, Azaleea Necula și George Tănase, Vlad Gherman și Alexandra Răduță.

Dintr-un joc de roluri aparente, în jurul cărora se nasc deseori discuții și tensiuni inutile, cei opt prieteni buni, foarte diferiți, ajung să-și cunoască mai bine partenerii, să se accepte așa cum sunt și să se și distreze pe seama provocării acceptate.

Biletele s-au pus deja în vânzare. Trailer & info – pe site-ul inpieleamea.ro.

Mai multe detalii despre personaje, dezvăluite de actori, în premieră, în clipuri amuzante, se regăsesc pe paginile filmului „În pielea mea”  de Facebook, Instagram, TikTok.

Oana Gherman și Sergiu Costache sunt Emma și Viorel —  o avocată și un specialist IT, destul de diferiți. Ea este lider, o femeie cu un puternic spirit competitiv căreia îi place să aibă inițiativă și control, el e un tip calm, blând și ascultător, care își asumă cu bucurie rolul de împăciuitor al grupului. 

Ioana State și Gabriel Vatavu sunt Georgiana și Gigi —  o femeie dură și sigură pe sine, în căutarea unui nou plan de carieră, dar în realitate extrem de empatică și protectoare, și un bărbat sincer și loial, șofer de taxi, care-i scrie poezii și are o încredere neclintită în propriile convingeri, chiar și atunci când realitatea îl contrazice.

Azaleea Necula și George Tănase sunt Didi și Bitză —  o femeie superbă, influencer de beauty cu sute de mii de urmăritori și un bărbat imatur, nostalgic după anii de facultate, în căutarea unui job stabil.

Vlad Gherman și Alexandra Răduță sunt Lăcrămioara și Cezar — o farmacistă germofobă și un antrenor personal mereu „zen”. Ar face orice unul pentru celălalt, chiar dacă se scot deseori din sărite. 

Deși sunt foarte diferiți, cei opt prieteni au multe lucruri în comun, se simt bine unii cu ceilalți, iar fetele și băieții ies deseori împreună.

Într-o zi în care petrec timpul împreună la un grătar, dintr-o discuție banală se naște un joc nebun: un weekend cu roluri inversate, fetele versus băieții. Fetele merg la pescuit și petrec o noapte într-un cort pe malul Dunării, în timp ce băieții trec printr-un adevărat maraton de înfrumusețare, terminat cu o noapte de club. La început, fiecare tabără privește cu invidie distracțiile celeilalte, crezând că modul în care se desfășoară fiecare e simplu, dar totul ia amploare când activitățile „relaxante” devin surse de haos și provocări neașteptate. Natura nu e chiar prietenoasă cu fetele, pescuitul nu e floare la ureche, iar pentru băieți, masajele și tratamentele corporale se transformă într-un test de răbdare. 

O comedie plină de situații absurde, rivalități amuzante și întrebări incomode: unde e mai greu, în mijlocul naturii sau în mijlocul unui salon de frumusețe? Și, mai ales, cine câștigă?

Spectatorii sunt invitați să afle mai multe și să râdă cu poftă din 10 februarie în cinematografe.

PREMIERA DE GALĂ a filmului „În pielea mea” va avea loc pe 9 februarie, de la ora 19:00, la Cinema City AFI Cotroceni.

O parte din membrii echipei vor fi prezenți la întâlnirile cu publicul din 14 orașe din țară unde vor fi organizate proiecții speciale, începând cu data de 3 februarie.

Din distribuție mai fac parte: Ioana Ginghină, Ionuț Achivoaie, Mihai Găinușă, Cătălin Coșarcă, Toto Dumitrescu, Daria Jane. 

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu („Unde merg elefanții”, „Warboy”, „Crai nou”, „Străjerii”) semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea

Un film produs de: CB MOTION PICTURES în asociere cu MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS. Producător executiv: Adela Mara. Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA 

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films. 

www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.