Connect with us

Eveniment

Avocatul Poporului acuza la CCR incalcarea dreptului la un proces echitabil prin compunerea completelor de judecata

Publicat

pe

 “Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice”

Dupa decizile privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori ale Inaltei Curti si incalcarea legii de catre aceeasi Inalta Curte prin neconstituirea completelor specializate in materia coruptiei, Curtea Constitutionala a Romaniei poate pronunta o noua hotarare istorica. De aceasta data, vizate sunt toate completele de judecata, si, atentie, nu doar cele de la instanta suprema.

Avocatul Poporului a sesizat CCR marti, 6 noiembrie 2019, cu exceptia de neconstitutionalitate a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, referitoare la modul de constituire a completelor de judecata. Foarte important, exceptia vizeaza articole din Legea 304/2004 cuprinse atat in “Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie”, cat si in “Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile”.

Actiunea Avocatului Poporului, institutie condusa de Renate Weber (foto), se bazeaza chiar pe deciziile CCR mentionate mai sus, mai exact Decizia 585/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ (click aici pentru a citi) si Decizia 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ (click aici pentru a citi). In esenta, Avocatul Poporului acuza ca prin modul in care sunt constituite completele de judecata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a celorlalte instante, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se cauzeaza o nerespectare a dreptului la un proces echitabil, precum si o nerespectare a obligatiei de legiferare prin lege organica in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor. In acest sens, Avocatul Poporului subliniaza ca in momentul de fata s-a ajuns ca un element esential al organizarii si functionarii instantelor, si anume constituirea completelor de judecata, sa fie dat in competenta colegiilor de conducere, adica in competenta unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, dar care devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.

Iata articolele din Legea 34/2004 privind organizarea judiciara atacate de Avocatul Poporului la CCR:

Art. 19 alin. 3 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”.

Art. 29 alin. 1 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

  1. a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  2. b) Abrogata
  3. c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
  4. d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
  5. e) propune proiectul de buget al inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  6. f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Art. 31 alin. 1 lit. c (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie)(din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):

“In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:

  1. c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori”

Art. 52. alin. (1) (Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile):

“Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.

Iata prevederile din Constitutie care ar fi incalcate de articolele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara atacate la CCR:

Art. 21 alin. (3):

“Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”

Art. 73 alin. (3) lit. l):

“Prin lege organica se reglementeaza:

  1. l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”

Art. 126 alin. (1):

“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”

Art. 147 alin. (4):

“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Iata fragmente din sesizarea trimisa la CCR de Avocatul Poporului, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Dispozitiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aduc atingere art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 126 alin. (1) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.

(…)

  1. Caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor

Conform Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent ca este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se defineste ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, continutul sau nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura; or, modul de desemnare a membrilor completelor tine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate prelua atributii jurisdictionale din chiar sfera de competenta primara a puterii judecatoresti.

Curtea Constitutionala a constatat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca subiect de drept, este o persoana juridica de drept public, care, pe langa latura jurisdictionala a activitatii sale, cunoaste si o latura administrativa. Aceasta din urma dimensiune priveste organizarea si functionarea in concret a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru realizarea functiei sale jurisdictionale, fiind reglementata prin lege si, in aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ (Regulamentul). Cele doua laturi – jurisdictionala/administrativa – nu pot interfera intre ele, niciuna neputand prelua obiectul activitatii celeilalte. Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenta compunerea completurilor sau procedura de judecata din fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum nici hotararile judecatoresti pronuntate nu se substituie actelor administrative.

(…)

Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea Constitutionala a retinut ca organizarea completurilor de judecata la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, par. 177, cuprinde in mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprima obligatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea si de a se supune acesteia. Astfel, daca legea prevede un anumit numar, specializare sau existenta temporara a completurilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent ca actioneaza in virtutea laturii sale administrative sau jurisdictionale, are obligatia constitutionala sa respecte exigentele art. 126 alin. (4) din Constitutie si, pe cale de consecinta, sa constituie completurile de judecata potrivit legii, iar, in masura in care latura sa administrativa, in speta Colegiul de conducere, esueaza in indeplinirea acestei misiuni constitutionale, completurile de judecata nelegal constituite trebuie sa identifice si sa apeleze la remediile judiciare prevazute de lege pentru a readuce starea de legalitate in activitatea jurisdictionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

2.Incalcarea dreptului la un proces echitabil

(…)

Curtea a retinut ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata.

Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

Astfel, Curtea a constatat ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului.

Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

  1. Nerespectarea obligatiei de legiferare prin lege organica, in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor

Dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a si art. 126 alin. (4) Constitutie, potrivit carora compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin lege organica, respectiv ‘prin lege organica se reglementeaza organicarea si functionarea instantelor judecatoresti’, intrucat un element esential al organizarii si functionarii instantelor si anume, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.

  1. Incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale

Referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea a statuat, in mod constant, incepand cu Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, ‘puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta’. Or, argumentele de neconstitutionalitate retinute de instanta de contencios constitutional in considerentele Deciziilor nr. 685/2018 si nr. 417/2019 se aplica mutadis mutandis si in privinta prevederilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

https://www.luju.ro/marea-deflagratie-avocatul-poporului-acuza-la-ccr-incalcarea-dreptului-la-un-proces-echitabil-prin-compunerea-completelor-de-judecata-un-element-esential-al-organizarii-si-functionarii-instantelor-constituirea-completelor-este-dat-in-competenta-colegiilor

 

Articolul Avocatul Poporului acuza la CCR incalcarea dreptului la un proces echitabil prin compunerea completelor de judecata apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Eveniment

“Bata” si cum isi da primarul liberal cu “stangul” in “dreptul”

Publicat

pe

Actiunile si reactiile primarului Adrian Dobre devin din ce in ce mai “nebuloase” chiar si pentru cei avizati.

Dupa “parodia” cu amendarea operatorului de salubritate (Rosal a acastigat in instanta amenzile date la ordinul “maret” de ilegal al primarului), Adrian Dobre (PNL) multumit de curatenia din oras (probabil pentru ca a venit frigul) utilizeaza sub forma de “bata” doua institutii din subordine pentru a amenda o alta institutie din subordinea primariei.

In fapt, “bata” o utilizeaza pentru a impusca doi “iepuri” dintr-o lovitura: viceprimarul Ganea si postul de director de la SGU Ploiesti.

Informatiile le avem de ceva vreme dar am dorit sa monitorizam aceasta “mareata” actiune rupta din filmele cu prosti si probabil conceputa de celebrul consilier personal al primarului, col ® SRI, Eugen Pruna.

“Care-i problema? De ce insist si pe SGU”?


“Reglam si procedurile ca sa putem sa ii amendam pe cei care nu isi fac treaba, pentru ca vad ca singura chestiune care functioneaza si de aia am venit aici si sa discutam, ne e decat BATA”.

 

Chiar asa, de ce insistati pe SGU? Si, in loc de “bata” utilizarii a  doua institutii din subordine sa cheltuie bani aiurea din taxe si impozite nu mai bine ati invata macar  spre sfarsitul mandatului ce inseamna competenta?

Sinonime: priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.  

Si, acum sa urmarim actiunile primarului PNL – Adrian Dobre, actiuni desprinse parca din filmele de proasta calitate, cu PROSTI:

RASP Ploiesti lanseaza comenzile de executare a lucrarilor de toaletare a arborilor catre SGU Ploiesti si emite bonul de plata catre Primaria Ploiesti.

Primarul istet achita facturile pentru lucrarile respective si ulterior trimite echipe mixte ale RASP-ului si ale Politiei Locale Ploiesti sa verifice daca toaletarea s-a efectuat (asta dupa ce achita, sac!) pentru a ii amenda pe cei de la SGU Ploiesti.

Dumneavoastra mai intelegeti ceva din aceasta actiune si gandire desprinsa din filmele cu prosti? Sincer, noi nu…oricat ne-am stradui.

Mai mult, de noaptea mintii, cei de la RASP nu au cum sa amendeze pe cei de la SGU Ploiesti si acestia devin martori, semnand in procesul verbal intocmit de Politia Locala Ploiesti.

Adica, ala care monitorizeaza si controleaza lucrarile SGU, emite comanda si emite bonul de plata catre primar pentru serviciile prestate de SGU Ploiesti devine martor in procesul-verbal de sanctionare a celor de la Politia Locala Ploiesti impotriva celor de la SGU Ploiesti?

Domn’ primar, recunoastem: ne-ati pierdut pe drum. Nu putem face fata strategiei sereiste ale consilierului dumneavoastra, col ® SRI, Eugen Pruna. Asa ceva…

Cert este faptul ca Adrian Dobre doreste sanctionarea SGU Ploiesti deoarece acesta societate este condusa de Alin Mihael Danila cunoscut ca fiind un apropiat al viceprimarului Cristian Ganea si deoarece aceata societate se afla in subordinea celui din urma.

Probabil Adrian Dobre doreste ca la conducerea SGU sa isi “planteze” un apropiat al PNL-ului de incearca “toaletarea” conducerii acestei societati utilizand alte doua institutii din subordine pe post de “bata”, totul pe banii contribuabililor. Asa ceva…Vom reveni. (Cristina T.).

 

Articolul “Bata” si cum isi da primarul liberal cu “stangul” in “dreptul” apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Eveniment

Băieți, avem nevoie de un partid proaspăt. Țara o cere!

Publicat

pe

Să trăiți, șefu! Dacă-i ordin, cu plăcere! Întocmai și la timp, șefu! Cu entuziasm și cîntec înainte…

Și-au făcut UFD. Uniunea Forțelor de Dreapta. Vă mai amintiți? Ce vremuri… Plin de civili. Vîntu. Vîntu everywhere. Pardon: Timofte.

Pe urmă s-a stricat jucăria. Destul de repede.

Băieți, avem nevoie de alt partid proaspăt. Repede! Țara o cere…

Repede, au făcut unul nou. Să trăiți, șefu! Întocmai și la timp. I-a zis ApR, că trebuia să-i zică într-un fel. Alianța pentru România. Plin de civili. Viermuia practic de civili.

S-a stricat repede și ăsta. Ce să-i faci. Țară mediocră. Produse deficitare. Se strică lucrurile repede.

Băieți, faceți repede altul! S-a stricat și ApR-ul. Ca să nu mai spun că s-a stricat și agregatul mai vechi, ăla primul construit, PRM-ul. Nu mai avem unelte și utilaje. Repede, băgați cărbuni!

Gata, șefu! Repede. Întocmai și la timp. Cu entuziasm. Cu cîntec înainte, marș.

L-au scos pe Gigi de la naftalină, au făcut Partidul Noua Generație. S-a stricat și ăsta, într-un ciclu electoral. Civilii nu prea erau proaspeți. De la capăt. Repede! Altul! Repede!!

Au făcut PP-DD. 14%, pupa-ți-aș eu ordinul pe unitate. Imens. Un succes deosebit. Dar evident că s-a stricat și ăsta. Alți civili calitatea a doua, umpic mai obosiți. Reșapați de pe la alte partide civile.

Șefu, s-a stricat și ăsta. Ce facem?

Repede! Altul! De la zero! Pe Dănuț la pușcărie, restul reciclare. Ce-i cu voi? Unde e entuziasmul? De ce stați? Ați obosit? Faceți unul nou. Găsiți pe alții. Noi, proaspeți. Să sclipească.

Gata, șefu! Noi, proaspăți, acuma scoși din depozit. Cum îi zicem? Păi ziceți-i și voi UNPR, așa la întîmplare. Cuum, șefu?? UNPR, băi surzilor. Uniunea Națională Pentru Progresul României. Ce-i așa greu de înțeles?

Gata, șefu! Așa îi zicem! UNPR, șefu! Cum să aibă volanu, șefu: pe stînga sau pe dreapta?

Șefu, s-a stricat și ăsta. Facem altul? Binențeles, oștenii mei. Altul! Repede! Țara o cere! Aoleu, șefu? Altul, șefu? Din nou? Iar o luăm de la capăt? Comentaaaați? CUUULCAT!!

S-au culcat pe burtă în secunda următoare. Deh, civili ascultători. Au făcut zece flotări. S-au ridicat. S-au scuturat de praf. Au făcut repede repede altul nou. Pas cu pas. Cum îi zicem, șefu? Că am terminat toate acronimele la OSIM.

Au făcut un focus grup. I-au zis, la întîmplare, Uniunea Salvați Bucureștiul. Gata, șefu. USR, șefu. Plin de civili deosebiți, șefu. Proaspeți, șefu. Acuma scoși de pe linia de producție. Practic virgini. Ia uite-l ce frumos sclipește. 23%, șefu. Rămîne așa, sau mai tăiem?

Excelent. Avansare la escepțional. Lăutari. Chef. Acordeoane. Șefu, cu respect, șefu: un cadou pentru Dvs. Știam că se strică repede, așa că am făcut suplimentar încă două, rezerve, că ne-a mai rămas material.

Le-am dat și nume, șefu. Îi zice cum vă place Dvs, șefu, cuvinte mari, frumoase, civile. Pro România, șefu. ALDE, să trăiți, cu respect raportăm Pentru Dvs, șefu. Proaspete, șefu. E frumoase, șefu? Le lansăm, șefu?

Le-au lansat. Genial. Deosebit. Nemaipomenit. Din nou avansări la escepțional. Degeaba. Nici nu le-au pornit bine, că…

Aoleu, șefu. Avem o veste proastă, șefu. Ce e, mă? Șefu, s-a stricat toate, șefu. O fi de la climă. De la încălzirea globală. Cloncăne, șefu. Pierde procente pe la toate semeringele.

Iar, mă? Ce dracu faceți mă voi acolo, de se strică astea așa repede? Nepricepuților! Ce mai stați! Faceți altul! Repede! Întocmai și la timp! Țara o cere!

Aoleu, șefu. Iar o luăm de la capăt, șefu? Chiar de la zero, șefu? Am obosit, șefu.

Șefu se întoarce și se uită urît la ei pe sub chipiu. Băieții încremenesc. Știm, șefu. Țara o cere, șefu. Să trăiți, șefu…

Uitați-vă la ei. Ce entuziasm. Cîtă determinare. Iar trebuie să facă un partid nou de la zero. Săracii meșteri sisifi…precizeaza Mirel Palada pe pagina sa de socializare. (Paul D.).

 

 

Articolul Băieți, avem nevoie de un partid proaspăt. Țara o cere! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Eveniment

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

Publicat

pe

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând că Ponta fuge de la dezbatere (acum Iohannis este cel care fuge). În urmă cu 5 ani, propuneam public PSD-ului și Administrației prezidențiale un format de dezbatare între cei doi candidați din turul 2 al prezidențialelor. Klaus Iohannis a acceptat public propunerea mea, în urmă cu 5 ani, Ponta fiindu-i cel căruia îi era frică. #Klausiohannis, îți fac acceeași propunere pe care ți-am făcut-o în urmă cu 5 ani, pentru dezbaterea finală (și îți atașez propunerea din urmă cu 5 ani). #KlausIohannis, ti-e frică mai mult de tine sau de #VioricaDancila? Pentru ca Viorica Dancila ti-a lansat multiple invitatii de dezbatere, dar le-ai refuzat. Dar pe a mea, Klaus Iohannis, de ce ai refuza-o dacă ai acceptat-o în urmă cu 5 ani? Iată ce a acceptat Iohannis în urmă cu 5 ani, ,,de principiu”: ,,Ideea de a propune dezbaterea la Cotroceni este proprie, a fost spontana la momentul la care am transmis-o catre candidati/presedintie si a venit din lipsa unei conturari firesti in spatiu public a ceea ce ar trebui sa insemne o astfel de dezbatere. Inca o data multumesc public tuturor celor care apreciat, sustinut si distribuit (pe facebook aceasta idee), indiferent daca aceasta dezbatere va avea loc sau nu. Din punctul meu de vedere ar trebui ca acum sa se defineasca o cutuma: dezbaterea finala dintre candidati sa aiba loc, de acum incolo, la Cotroceni (nu numai in cazul acestor alegeri).” Iohannis a acceptat de principiu, Ponta nu, Iohannis ullterior alegând un mediu mult mai prietenos pentru singurele două dezbateri (cu jurnalista care avea să îi devină purtătoare de cuvânt după câștigrea alegerilor, Mădălina Pușcalău, și cu Rares Bogdan, care avea să îi devină locotenent, acum prim-vicepreședinte PNL – partidul care îl susține pe Klaus Iohannis). Iată propunerea în discutie, acceptata in principiu de Iohannis, in urma cu 5 ani, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Propunerea mea, ca om de media, pentru dezbaterea finala Iohannis-Ponta: Palatul Cotroceni, Miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 20.00

Întrucât găsesc deja deranjant că două ,,echipe” de negociere ale candidaților nu se hotărăsc unde și cum să aibă loc dezbaterea finală pentru prezidențiale iar acest lucru m-ar putea priva pe mine, în calitate de român, de a vedea o dezbatere între cei care îmi vor votul, îmi permit să lansez în spațiul public o soluție care mi se pare decentă, sinceră, realizabilă, neutră. Detaliez în continuare propunerea mea pentru locație, format, moderatori.

Soluția este: Palatul Cotreceni, miercuri 12 noiembrie, de la ora 20.00 la ora 24.00. Accesul tuturor televiziunilor/ziarelor/media on-line trebuie permis simultan.

De ce Palatul Cotreceni? Niciunul dintre cei 2 candidați nu își dorește să ajungă nici la Universitatea de Vest, nici în studiourile Realității, Antena3, România TV sau B1TV. Cei doi candidați își doresc să ajungă la Cotroceni. Deci, natural, dezbaterea trebuie să aibă loc acolo unde este destinația procesului electoral pentru alegerea Președintelui.

Într-un gest de minimă curtoazie pentru procesul electroal, sunt convins că Președintele în exercițiu va pune la dispoziție sala în care se desfășoară Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru că, nu-i așa, unul dintre cei 2 candidați va ajunge să conducă CSAT-ul. Dealtfel Președintele le este dator ambelor tabere: oricât au încercat PSD, PNL, chiar și PDL să îl mute mai devreme pe Președinte de la Palatul Cotroceni, lăudându-se cu ,,punem punct regimului Băsescu”, în final toate forțele politice implicate au contributi la retragerea naturală a domnului Băsescu, și anume la expirarea mandatului consituțional. Și când spun ,,au contribuit”, am proprietatea cuvintelor: chiar au contribuit. Toți.

Așa că nu am dubii că Administrația Prezidențială (și nu Președintele direct), va pune la dispoziție această locație. Mai mult, Administrația Prezidențială are toate echipamentele necesare pentru a transmite în direct dezbaterea pe toate televiziunile care doresc să o preia. Fără să fie favorizat nimeni. Toți ar trebui să preia dezbaterea.

Despre format: 4 ore, între ora 20.00 – 24.00, cu 4 segmente, pe 4 teme

  1. Segmentul 1: Ora 20.00-21.00: Despre politică externă. În principal atribuțiile președintelui sunt despre politică externă. Așa că, un interval orar de 60 de minute este absolut necesar pentru această temă.
  2. Segmentul 2: Ora 21.00 – 22.00: Despre securitate națională și despre justiție. Securitatea națională intră direct în atribuțiile șefului CSAT, iar justiția este parte a securității naționale. Ambii candidați trebuie să fie conștienți că, indiferent care dintre ei va rămâne la Cotroceni după această dezbatere, justiția va merge înainte.
  3. Segmentul 3 : Ora 22.00 – 23.00: Despre economie și administrație economică. Economia face parte din securitatea națională a oricărui stat și este extrem de important ca să știm exact ceea ce cunosc respectivii candidați despre administrația economică și despre economie în general.
  4. Segmentul 4: Ora 23.00 – 24.00: Conferință de presă comună a celor 2 candidați. Toți jurnaliștii care se acreditează până marți trebuie să aibă acces la această conferință de presă.

Despre moderatori: câte un singur moderator pentru fiecare din primele 3 segmente.

A aduce câte un moderator partizan din fiecare tabără mi se pare un demers prin care riscăm să asistăm de facto la mai mult joc de scenă din partea moderatorilor de televiziune decât conținut al candidaților. De aceea, pentru fiecare segment detaliat mai sus, trebuie să fie adus un singur moderator.

Cum se selectază moderatorul pentru fiecare segment

Ideal ar fi ca părțile să fie de acord cu un moderator pentru fiecare segment, în baza independenței profesionale manifestate de aceștia (moderatori), de-a lungul timpului. Foarte probabil nu se va întâmpla așa, dar nu exlcud. De aceea, în condițiile în care nu se înțeleg pe moderatori, fiecare parte va propune câte 3 moderatori pentru fiecare segment, pe care îi consideră cei mai buni (politică externă, securitate națională, economie). Iar dacă părțile nu sunt de acord, cele până la 6 nume se pun într-o urnă și miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 12, se trag la sorți cei 3 moderatori. În felul ăsta nu va fi nimeni acuzat că a favorizat pe nimeni. Pentru conferința de presă nu este nevoie de un moderator, pentru că Administrația Prezidențială știe cum să dea accesul la cuvânt jurnaliștilor.

Repet, scriu acest scenariu și format de dezbatere pentru că mă enervează enorm ideea ca să nu am acces, ca și votant, la o dezbatere directă între cei doi. Mă enervează și manipulările de genul unul vrea, altul fuge, cel care vrea minte că vrea, cel care fuge nu știu ce… Toți cei raționali implicați în această dezbatere, ar trebui să sprijine ideea pe care o lansez acum, în calitate de om de media (cu experiență de 14 ani în acest domeniu).

În rest, luni și marți, candidații nu au decât să se ducă la orice televiziune prietenă/neprietenă vor dori, singuri sau împreună. Mă interesează confruntarea finală. Din punctul meu de vedere, prezenta singulară pe televiziuni nu va lua voturi de la vreun candidat și le va deturna spre celălalt, întrucât opțiunile sunt deja făcute (din punctul meu de vedere). Nehotărâții vor înclina balanța spre cine va f i viitorul Președinte (și includ în categoria nehotărâți atât pe cei care au votat cu candidatul care le place în primul tur, dar nu a ajuns în al doilea, cât și pe cei care nu s-au prezentat la vot în 2 noiembrie, dar o vor face). Am văzut acest scenariu aplicat în anul 2004, când unul dintre candidați a obținut 40,9% în primul tur iar celălalt 32,9%. Atitudinea legată de dezbateri a fost cam aceeași ca și acum.

Miercuri mi-aș dori să fie dezbaterea, joi toate televiziunile să disece dezbaterea, iar vineri toate televiziunile să ne lase în pace cu orice altceva în așteptarea votului de duminică.

Prin urmare, îi invit pe toți cei care au un cuvânt de spus în dezbaterea electorală finală să țină de cont de această opinie,  pe care mi-o asum, ca om de media. (Sava N.).

 

Articolul În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment5 ore inainte

“Bata” si cum isi da primarul liberal cu “stangul” in “dreptul”

Actiunile si reactiile primarului Adrian Dobre devin din ce in ce mai “nebuloase” chiar si pentru cei avizati. Dupa “parodia”...

Eveniment20 de ore inainte

Băieți, avem nevoie de un partid proaspăt. Țara o cere!

Să trăiți, șefu! Dacă-i ordin, cu plăcere! Întocmai și la timp, șefu! Cu entuziasm și cîntec înainte… Și-au făcut UFD....

EvenimentO zi inainte

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând...

Eveniment2 zile inainte

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice...

Eveniment3 zile inainte

Cind boicotarea votului devine indatorire cetateneasca. Si ceva despre paradoxul mioritic

(Preluare Inpolitics): Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai...

Eveniment3 zile inainte

Mitica de la SRI face pe profesorul

In caz ca va-ntrebati ce mai face pensionarul SRI Dumitru Dumbrava, aflati ca este bine-mersi, ceea ce va doreste si...

Eveniment4 zile inainte

Tutilescu, back in business la MAI!

(Preluare National –  Catalin Tache): Șoc ca niciodată la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, după ce Marcel Vela a schimbat deja...

Eveniment5 zile inainte

Costel, ministrul de la Mediu, prins cu fals într-o afacere imobiliar-bancară

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

Eveniment5 zile inainte

Deficitele sunt de pe vremea PDL şi erau duble/. Deci asta cu deficitele este marotă pentru cretini.

Mă scuzaţi că nimeni din jurnalizdi, purtători vremelnici de legitimaţii, nu-l întreabă pe Sică de deficitele şi găurile astea pe...

Eveniment6 zile inainte

PROMO/ DOCUMENTE BOMBA/ADEVARUL despre “dosarul TETRA” de la Politia Locala Ploiesti/ Acuzații penale nefondate asupra unor sefi si politisti locali

Sefi și polițisti locali din Ploiești acuzați de inducere în eroare a organelor judiciare și mărturie mincinoasă, in mod fals!...

Eveniment6 zile inainte

Este o premieră care va face BNR să cheltuie multe zeci de milioane de Euro din rezerva valutară ca să acopere accelerarea deprecierii leului DECLANȘATĂ de Iohannis

Ce nu spune Iohannis, este că el a contribuit la asta… La criza bugetară, încă din 2015. E ca și...

EvenimentO săptămână inainte

Colonelul Dragomir sugerează că Mircea Diaconu este omul unor structuri

(Preluare FLUX 24): Tot ii vad pe unii ca ma aglomereaza cu mesaje si povesti de sustinere pentru domnul Mircea...

EvenimentO săptămână inainte

Avocatul Poporului acuza la CCR incalcarea dreptului la un proces echitabil prin compunerea completelor de judecata

 “Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care,...

EvenimentO săptămână inainte

Domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA)?

Catalin Predoiu, noul ministru al Justitiei s-a pierdut cu firea ieri la preluarea mandatului de la doamna Birchall, pe care...

EvenimentO săptămână inainte

Dacian Ciolos poate dormi linistit noaptea, DNA-ul si-a facut pomana cu el

Poate ca uneori, cand va plictisiti cel mai rau, va puneti intrebarea: ce-o mai face Dacian Ciolos, mititelul de el?...

UncategorizedO săptămână inainte

Ce greutate poate ridica o drona?

Ce greutate poate ridica o drona?   Dronele sunt niste jucarii zburatoare care se controleaza cu ajutorul unei telecomenzi de...

Știrea Zilei