După mai bine de două decenii de întârzieri, contracte reziliate și încercări eșuate de reluare a lucrărilor, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania se apropie de finalizare sub coordonarea Construcții Erbașu. Compania românească a preluat unul dintre cele mai problematice proiecte rutiere din țară și a dus lucrările la un stadiu fizic de peste 80%, transformând un șantier abandonat într-un tronson care se pregătește pentru deschiderea circulației.

Cei 26,35 kilometri reprezintă primul contract de autostradă din portofoliul Construcții Erbașu și, în același timp, o demonstrație a capacității companiei de a se extinde către infrastructura rutieră de mare viteză. Proiectul nu a fost unul simplu, care ar fi presupus doar realizarea unor lucrări noi, ci și verificarea, adaptarea și integrarea structurilor rămase din perioada Bechtel, după mai mult de un deceniu în care acestea nu au fost utilizate.

Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 884,12 milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Proiectarea a început în martie 2024, iar ordinul pentru execuția lucrărilor a fost emis în ianuarie 2025.

Într-un interval de aproximativ un an și jumătate de la începerea efectivă a lucrărilor, Construcții Erbașu a dus proiectul dincolo de pragul de 80%. La finalul lunii iulie 2026, pe aproximativ 15 kilometri fusese deja așternut stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău. Podurile erau realizate în proporție de aproximativ 90%, terasamentele depășiseră 95%, lucrările de asfaltare ajunseseră la circa 70%, iar montarea parapetelor se apropia de 40%.

Un șantier început în urmă cu peste 20 de ani

Istoria sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș începe odată cu proiectul Autostrăzii Transilvania, atribuit companiei americane Bechtel în 2003. Lucrările au fost demarate în 2004, însă contractul a fost reziliat în 2013, după ani de întârzieri, renegocieri și creșteri ale costurilor.

La momentul rezilierii, o parte importantă a actualului sector era deja executată. Cea mai vizibilă structură rămasă în urmă a fost viaductul ridicat peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău, construit în mare parte, dar niciodată deschis circulației.

Au urmat alte tentative de reluare a proiectului, proceduri contestate și contracte care nu au produs rezultatul așteptat. În 2015, CNAIR a atribuit din nou lucrările, însă contractul cu antreprenorul desemnat a fost reziliat în anul următor, din cauza lipsei de mobilizare. Alte proceduri au fost anulate sau blocate înainte ca execuția să poată avansa.

Astfel, un sector care se afla printre cele mai avansate lucrări lăsate în urmă de Bechtel a rămas închis timp de peste un deceniu. În presă și în comunicarea organizațiilor care monitorizează infrastructura, Suplacu de Barcău-Chiribiș a ajuns să fie numit “tronsonul blestemat” al Autostrăzii Transilvania.

Contractul actual a readus proiectul din zona promisiunilor repetate pe un șantier activ. Pentru Construcții Erbașu, miza a fost dublă: finalizarea unui sector cu un istoric tehnic și contractual problematic și demonstrarea capacității unei companii românești de a executa infrastructură rutieră majoră.

Viaductul peste lac, simbolul proiectului abandonat

Elementul central al tronsonului este viaductul de aproape 1,8 kilometri construit peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău. Structura are 45 de deschideri și reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de artă de pe traseul Autostrăzii Transilvania.

Viaductul fusese realizat în proporție de aproximativ 80% înainte de oprirea proiectului. Structura existentă a trebuit evaluată după anii în care a rămas nefolosită, iar lucrările noi au fost corelate cu cele realizate în baza documentațiilor anterioare.

Intervențiile au inclus lucrări la calea de rulare și hidroizolație, realizarea elementelor din beton armat pentru susținerea parapetelor, a plăcilor de racordare și a umpluturilor din spatele culeelor. Până în vara acestui an, Construcții Erbașu a așternut stratul final de asfalt inclusiv pe viaduct.

Imaginea structurii care traversa lacul fără a conduce nicăieri a devenit, de-a lungul anilor, una dintre reprezentările eșecului vechiului contract pentru Autostrada Transilvania. Astăzi, aceeași construcție se apropie de momentul în care va deveni parte funcțională a unei legături rutiere așteptate de peste două decenii.

26 de kilometri și 19 structuri

Complexitatea proiectului nu se limitează la viaductul de peste lac. Sectorul de 26,35 kilometri include trei viaducte, opt poduri și opt pasaje, precum și noduri rutiere, parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Monitorizare.

În zona Suplacu de Barcău, lucrările s-au concentrat asupra ultimelor două poduri peste autostradă, asupra debleului realizat în fostul câmp de sonde Petrom și asupra ultimelor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj.

La celălalt capăt al sectorului, echipele au avansat cu nodul rutier Chiribiș, parcările și infrastructura necesară întreținerii viitoarei autostrăzi. Toate aceste componente trebuie realizate și corelate înainte ca lotul să poată fi deschis traficului.

Proiectul este important și pentru asigurarea continuității Autostrăzii Transilvania în nord-vestul țării. La Suplacu de Barcău, sectorul se conectează cu tronsonul de aproximativ 13,5 kilometri către Nușfalău, deschis circulației în 2023. La Chiribiș, traseul va continua către Biharia și, ulterior, către segmentul deja funcțional care asigură legătura cu punctul de frontieră Borș.

Deschiderea lotului nu va rezolva toate discontinuitățile existente pe traseul A3, dar va elimina una dintre cele mai vechi întreruperi și va adăuga peste 26 de kilometri unei rețele construite fragmentat de-a lungul ultimelor două decenii.

De la primul contract de autostradă la o demonstrație de capacitate

Pentru Construcții Erbașu, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar primul contract de autostradă din portofoliu, ci și proiectul prin care compania își confirmă extinderea către infrastructura rutieră majoră.

Cunoscută pentru proiecte complexe din infrastructura medicală, educațională, sportivă și urbană, compania și-a dezvoltat în ultimii ani capacitatea necesară unor lucrări de transport de mare anvergură. Aceasta include echipe specializate, utilaje, baze de producție, cariere de piatră și resurse tehnice proprii, necesare pentru coordonarea simultană a mai multor fronturi de lucru.

Rezultatele din teren sunt cu atât mai relevante cu cât antreprenorul nu a preluat un proiect nou, construit de la zero. Construcții Erbașu a trebuit să evalueze și să integreze lucrări executate în baza unor documentații mai vechi, să intervină asupra structurilor rămase nefolosite și să adapteze proiectul la cerințele tehnice actuale.

Într-un interviu publicat în 2026, Cristian Erbașu, directorul general al companiei, arăta că finalizarea primului contract de autostradă va confirma capacitatea dezvoltată de companie pentru lucrări de infrastructură. Construcții Erbașu dispune de specialiști, tehnologie, baze de producție și alte resurse proprii pe care intenționează să le valorifice în proiecte similare.

Evoluția șantierului susține această direcție. Lucrările au trecut de pragul de 80%, iar pe o parte importantă a traseului a fost așternut deja stratul final de uzură. Proiectul demonstrează că experiența acumulată în construcții complexe poate fi transferată către infrastructura rutieră de mare viteză, inclusiv în cazul unor lucrări cu un istoric dificil.

Construcții Erbașu transformă un simbol al întârzierilor într-un proiect aproape finalizat

Timp de peste un deceniu, viaductul de la Suplacu de Barcău și structurile abandonate de-a lungul traseului au rămas simboluri ale întârzierilor care au marcat Autostrada Transilvania. Astăzi, același sector se apropie de finalizare, după mobilizarea Construcții Erbașu pe unul dintre cele mai dificile proiecte preluate de un antreprenor român.

Compania a transformat un șantier blocat într-un proiect activ, a integrat lucrări executate în urmă cu mai bine de un deceniu și a dus primul său contract de autostradă dincolo de pragul de 80%. Stratul final de asfalt a ajuns inclusiv pe viaductul care, ani la rând, a rămas suspendat deasupra lacului fără să fie folosit.

Finalizarea sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș va adăuga 26,35 kilometri rețelei A3 și va închide unul dintre cele mai lungi episoade de blocaj din infrastructura rutieră românească. Pentru Construcții Erbașu, proiectul marchează și începutul unei noi etape: trecerea de la un portofoliu solid de construcții civile și publice la asumarea și ducerea la capăt a unor proiecte majore de infrastructură de transport.

Când alegi mobilierul, nu contează doar câți metri pătrați are baia, ci și forma încăperii. O baie de 5 m², dar lungă și îngustă, poate fi mai dificil de amenajat decât una pătrată cu aceeași suprafață. Un corp care încape fără probleme pe perete poate ajunge să încurce accesul la duș, deschiderea sertarelor sau trecerea prin baie.

Citește mai departe și află cum alegi configurația mobilierului în funcție de forma băii și ce dimensiuni să verifici înainte de cumpărare.

Mobilier liniar vs. mobilier de colț: ce se potrivește băii tale

Într-o baie îngustă, încearcă să grupezi corpurile pe un singur perete. Dacă montezi mobilier pe ambele laturi, riști să ajungi să treci zilnic printre două corpuri aflate prea aproape unul de celălalt.

De aceea, măsoară distanța rămasă după montaj, nu doar peretele pe care încape mobilierul. Aproximativ 70-80 cm liberi în fața lavoarului îți permit să îl folosești confortabil și să deschizi sertarele fără să fii nevoit să te retragi spre ușă sau cabină.

Contează și adâncimea. Dacă baia are doar 120-130 cm lățime, diferența dintre un corp de 50 cm și unul de 40 cm se simte imediat. Un mobilier de baie mai puțin adânc poate sacrifica puțin din volumul sertarelor, dar câștigi acei 10 cm exact în zona prin care treci de mai multe ori pe zi.

Într-o baie pătrată poți distribui mobilierul pe doi pereți fără să încarci încăperea. De exemplu, poți amplasa lavoarul pe peretele principal și un corp înalt pe peretele perpendicular. Dacă ai un colț în care nu încape confortabil niciun obiect sanitar, un corp de colț poate valorifica tocmai această zonă.

Pentru spațiile restrânse, un mobilier lavoar baie suspendat poate fi mai potrivit decât unul până în pardoseală. Pe lângă aspectul mai aerisit, poți șterge pardoseala fără să ai picioare și colțuri greu accesibile. La montaj trebuie însă verificat dacă peretele și sistemul de fixare pot susține greutatea corpului încărcat.

Dulapurile de baie ca soluție suplimentară de depozitare

Dacă ai nevoie de mai mult loc, nu mări automat corpul de sub lavoar. Un dulap baie înalt folosește o zonă care rămâne adesea liberă și ocupă puțin din suprafața încăperii.

O coloană de aproximativ 30-40 cm lățime poate adăposti prosoape, rezerve de cosmetice și produse de igienă fără să transforme baia într-un șir de corpuri masive. Înainte să o cumperi, gândește-te concret ce vei depozita. Pentru recipiente mici sunt utile mai multe rafturi, în timp ce prosoapele au nevoie de compartimente mai înalte. Rafturile reglabile îți permit să modifici ulterior această împărțire.

Poziția dulapului contează la fel de mult. Lângă duș sau cadă, mobilierul va fi expus mai des la stropi și abur. Chiar dacă materialul este destinat băii, apa care ajunge repetat la canturi și îmbinări poate favoriza umflarea sau desprinderea finisajului în timp.

Cum alegi proporțiile potrivite pentru o baie mică sau generoasă

Într-o baie mică, nu te orienta automat spre cel mai îngust corp disponibil. Un lavoar de 40 cm poate economisi spațiu, dar poate deveni incomod dacă stropești blatul și pardoseala de fiecare dată când te speli. Pentru o baie folosită zilnic, un corp de aproximativ 60 cm este adesea un punct de plecare mai practic, dacă dimensiunile încăperii îl permit.

Fă măsurătorile cu ușile și sertarele imaginare „deschise”. Un corp cu adâncimea de 45 cm poate ajunge să ocupe aproximativ 80-85 cm de la perete atunci când sertarul este deschis complet.

Într-o baie mare, evită și extrema opusă. Un corp de 60 cm amplasat singur pe un perete de 2,5 metri poate părea disproporționat. Aici poți alege un corp de 100-120 cm, cu mai mult blat și mai mult spațiu de depozitare. Două lavoare merită însă în special atunci când două persoane folosesc baia simultan; altfel, un singur lavoar și un blat mai generos pot fi mai utile în fiecare zi.

Înainte să comanzi mobilierul, marchează-i conturul direct pe pardoseală și perete cu bandă de hârtie. Vei vedea imediat cât înaintează în cameră, unde ajung colțurile și dacă mai poți deschide confortabil sertarele. Este o verificare mult mai apropiată de utilizarea reală decât simpla citire a dimensiunilor dintr-un catalog.

Un brand puternic nu se construiește doar prin comunicare, la fel cum dezvoltarea unui business nu poate fi separată de operațiuni, experiența oferită clienților sau modul în care compania se prezintă în piață. Este perspectiva din care Raluca Danifeld Avram, senior executive cu experiență în operațiuni, branding și business development, abordează proiectele în care se implică.

Cu experiență acumulată în hospitality, real estate, lifestyle și digital services, Raluca Danifeld Avram a coordonat proiecte locale și internaționale pentru companii aflate în diferite etape de dezvoltare, de la definirea și consolidarea brandului până la implementare operațională, marketing și prezență digitală.

Strategie conectată la realitatea businessului

În proiectele de dezvoltare, strategia de brand și obiectivele comerciale trebuie să funcționeze împreună. O identitate bine construită are nevoie de o experiență coerentă pentru client, iar o strategie de marketing trebuie susținută de capacitatea companiei de a livra ceea ce promite.

Această legătură dintre strategie și execuție se află în centrul modului de lucru al Ralucăi Danifeld Avram. Implicarea poate începe de la clarificarea poziționării și a direcției unui business și poate continua cu dezvoltarea experienței de brand, marketing, digitalizare sau implementarea efectivă a proiectului.

Experiența operațională devine relevantă tocmai în această etapă. Recomandările nu sunt privite izolat, ci prin prisma modului în care pot fi transformate în acțiuni și integrate în funcționarea reală a companiei.

Branding, experiență și dezvoltare de business

În industrii precum hospitality, real estate și lifestyle, brandul este mai mult decât identitate vizuală. De la primul contact digital până la experiența dintr-un hotel, restaurant, proprietate premium sau spațiu comercial, fiecare interacțiune contribuie la percepția clientului.

De aceea, proiectele coordonate de Raluca Danifeld Avram pot reuni componente care în mod tradițional sunt tratate separat: strategie de brand, marketing, customer experience, implementare operațională și prezență digitală.

În zona de digital services, aceeași abordare urmărește legătura dintre produs, poziționare, comunicare și experiența utilizatorului. Obiectivul nu este doar construirea unei imagini atractive, ci dezvoltarea unei prezențe coerente cu produsul și cu direcția comercială a companiei.

Echipe construite în jurul proiectului

Un alt element al modelului de lucru este construirea echipei în funcție de nevoile fiecărui proiect. În locul unei structuri fixe, Raluca Danifeld Avram lucrează împreună cu o rețea atent selectată de specialiști seniori, care poate include designeri, developeri, content creators și event producers.

Astfel, componența echipei poate fi adaptată obiectivului: un proiect de repoziționare are alte nevoi decât lansarea unei locații, dezvoltarea unei experiențe de brand sau construirea unei noi prezențe digitale.

Experiența în identificarea profesioniștilor potriviți se extinde și către recrutare specializată și head hunting, atunci când proiectele sau companiile au nevoie de oameni-cheie pentru propriile echipe. Recrutarea devine însă parte dintr-o perspectivă mai amplă asupra dezvoltării organizației, nu punctul central al activității.

Businessuri construite sănătos, nu doar branduri care arată bine

Filosofia profesională a Ralucăi Danifeld Avram pornește de la ideea că dezvoltarea sustenabilă presupune coerență între ceea ce compania promite și ceea ce poate livra. Businessuri construite sănătos, branding coerent și execuție atentă la detalii sunt cele trei repere care definesc această abordare.

Pentru companiile aflate în creștere sau transformare, acest lucru înseamnă o perspectivă care conectează strategia cu operațiunile, marketingul cu experiența clientului și imaginea brandului cu realitatea businessului.

Este zona în care experiența Ralucăi Danifeld Avram s-a consolidat de-a lungul proiectelor locale și internaționale: acolo unde strategia trebuie transformată în execuție, iar un business bun trebuie să devină și un brand coerent, recognoscibil și pregătit pentru următoarea etapă de dezvoltare.