Inițiativa pornește dintr-o echipă în care directorul tehnic, el însuși o persoană cu dizabilitate locomotorie, coordonează inginerii care construiesc sisteme industriale pentru clienți privați, instituții publice și sectorul de apărare.

Omul care coordonează echipa de ingineri a UZINEX construiește, zi de zi, sisteme industriale pentru fabrici, instituții de stat și sectorul de apărare. Are un picior amputat. Din această vară, UZINEX deschide aceeași expertiză și pentru oameni pe care piața muncii i-a lăsat în afara ei: prin ceea ce compania consideră a fi primul centru din România în care persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali și să opereze echipamente de înaltă tehnologie.

Centrul — UZINEX Industry 4.0 Academy — va fi lansat la sediul companiei din Tehnopolis Iași.

În România, doar 17% dintre persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, comparativ cu o medie de peste 50% în Uniunea Europeană (sursă: Consiliul Economic și Social, decembrie 2025, pe baza datelor Eurostat). Cursurile de reconversie disponibile le direcționează cel mai adesea spre meserii slab plătite. UZINEX propune exact opusul: formare în meserii de viitor — programatori și operatori de roboți, operatori de echipamente industriale, proiectanți pentru imprimare 3D și aplicații cu inteligență artificială — domenii în care competențele sunt rare și bine plătite.

Formarea folosește echipamente reale din industrie, nu simulatoare. UZINEX dispune deja la sediu de cinci tehnologii de frontieră: lasere de sudură, de gravare și de curățare, imprimantă 3D și sisteme de inteligență artificială. La acestea se adaugă cobotul Astorino, cu programare în limbaj nativ Kawasaki — același folosit pe roboții din fabrici — adus la sediul UZINEX de Marius Rădulescu (Kawasaki) și care urmează să fie integrat în programul de formare.

Programul este gratuit pentru cursanți și include o metodologie adaptată dizabilităților locomotorii, mentorat individual și, la final, un portofoliu cu demonstrație practică filmată și o recomandare din partea echipei tehnice UZINEX. Compania își pune apoi la dispoziție rețeaua de clienți și parteneri industriali pentru integrarea profesională a absolvenților.

„Noi nu facem caritate. Construim acces”, spune Sorin Baciu, Director General UZINEX. „Diferența dintre 17% în România și peste 50% în Europa nu se închide cu compasiune, ci cu competențe reale și tehnologie pe care piața chiar le plătește. Misiunea noastră a fost mereu să eliminăm bariera dintre oameni și tehnologia industrială avansată. Acest centru este forma ei cea mai directă.”

„Roboții industriali nu te întreabă cum mergi. Te întreabă dacă știi să-i programezi”, spune Cristian Munthiu, director tehnic al UZINEX. „Eu conduc o echipă de ingineri în fiecare zi. Vreau ca oamenii care trec prin acest centru să plece cu aceeași certitudine cu care lucrez eu: limitarea e a pieței, nu a noastră.”

Pentru UZINEX, proiectul este o extensie firească a felului în care compania înțelege industria: tehnologie avansată, accesibilă oamenilor pe care piața îi trece cu vederea. Metodologia și curriculumul centrului vor fi publicate gratuit, pentru ca modelul să poată fi replicat de orice companie din țară.

Lansarea are loc în perioada în care UZINEX participă la un program național dedicat afacerilor cu impact, unde își propune să obțină susținerea necesară pentru a dezvolta și extinde Academia la scară națională.

Lansarea oficială a centrului, cu o demonstrație live a echipamentelor, este programată la Tehnopolis Iași. Persoanele interesate, partenerii și organizațiile care lucrează cu persoane cu dizabilități pot afla detalii contactând direct compania.Despre UZINEX UZINEX este un integrator industrial din Iași, care furnizează echipamente grele și tehnologie la cheie pentru sectorul privat, instituții de stat și sectorul de apărare.  Compania este în curs de acreditare NATO pentru prima centrală fotovoltaică mobilă produsă în România.

Când ajungi la un punct în care simți că ai nevoie de ajutor pentru sănătatea ta mintală, prima întrebare este: la cine mă duc? La psiholog sau la psihiatru? Răspunsul corect, în multe cazuri, e la amândoi, nu simultan și nu fără o coordonare clară, ci în cadrul unui plan de îngrijire în care cele două specializări lucrează împreună.

Aceasta e diferența dintre o abordare integrată și una fragmentată, iar pentru cei din Cluj care caută servicii de sănătate mintală, înțelegerea ei poate schimba calitatea îngrijirii pe care o primesc. Despre o echipă completă și complexă din Cluj-Napoca și informații despre serviciile disponibile le găsești pe site. Psihiatrul și psihologul acoperă domenii complementare, nu superpozabile. Psihiatrul este medic, el evaluează, diagnostichează și, acolo unde e necesar, prescrie medicație. Psihologul clinician și psihoterapeutul lucrează cu tiparele de gândire, comportament și emoție prin tehnici terapeutice structurate. Cele două abordări adresează niveluri diferite ale aceleiași probleme.

Dintre modelele de îngrijire integrată a sănătății mintale, modelul de îngrijire colaborativă se distinge ca o abordare bazată pe dovezi științifice pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților. Pacienții tratați prin intervenții colaborative ajung la un diagnostic și inițiază tratamentul în primele șase luni în proporție de 75%,  față de mai puțin de 25% în cazul îngrijirii standard, potrivit cercetărilor. Practic, asta înseamnă că un pacient cu depresie moderată spre severă beneficiază atât de evaluarea psihiatrică și, dacă e cazul, de medicație, care reduce simptomele și creează condițiile pentru ca terapia să funcționeze, cât și de psihoterapie, care lucrează cu cauzele, tiparele și prevenția recăderilor. Niciuna din cele două componente singură nu acoperă tot.

Diferența dintre a merge pe rând la un psihiatru și la un psiholog, fără o comunicare între ei, și a beneficia de o echipă care lucrează coordonat a fost consemnată clinic de studii. Modelele de îngrijire colaborativă pot îmbunătăți tratamentul, calitatea îngrijirii și rezultatele clinice pentru pacienții cu tulburări mintale, inclusiv pentru cei cu comorbidități medicale. Coordonarea înseamnă că psihiatrul știe ce se lucrează în terapie și poate ajusta medicația, iar psihoterapeutul înțelege schema de medicație și efectele ei asupra stării pacientului. Aproape orice tulburare de sănătate mintală răspunde mai bine la o abordare combinată decât la oricare componentă izolată. Depresia majoră, tulburările de anxietate, ADHD-ul la adulți, tulburarea bipolară, PTSD-ul, tulburările de personalitate, toate sunt condiții pentru care combinația medicație plus psihoterapie are o bază de dovezi mai solidă decât fiecare în parte.

Îngrijirea colaborativă psihiatrie-psihologie îmbunătățește cu 50% rezultatele în tratamentul depresiei față de îngrijirea standard, având beneficii pentru anxietate și pentru condițiile cu comorbidități multiple, ceea ce face din alegerea unui cadru integrat de îngrijire o decizie cu impact direct asupra eficienței tratamentului tău. Clujul are o comunitate medicală activă și câteva centre care oferă servicii de sănătate mintală la standarde ridicate. Merită să știi ce să cauți și să nu te mulțumești cu mai puțin decât o abordare care îți adresează nevoile în mod complet.

Foto: Pexels

Puține subiecte din obstetrică generează atâtea opinii contradictorii ca nașterea prin cezariană. Este prezentată ca „ieșirea facilă” de unii sau, dimpotrivă, ca un eșec al nașterii naturale de alții. Între aceste extreme se află realitatea medicală — și o serie de mituri persistente care influențează decizii importante și creează suferință inutilă. Dr. Gică Gheorghe, specialist cu peste 3.000 de nașteri asistate, demontează cele mai frecvente.

Mitul #1: „Cezariana este mai ușoară decât nașterea naturală”

Realitatea: Cezariana este o intervenție chirurgicală majoră — incizie prin 7 straturi anatomice, anestezie spinală sau generală, risc de sângerare, infecție, tromboză, leziuni ale organelor adiacente. Recuperarea durează 6-8 săptămâni, comparativ cu 2-4 săptămâni după nașterea naturală necomplicată.

Mulți oameni confundă lipsa durerii de travaliu cu absența recuperării postoperatorii. Durerea după cezariană, mai ales în primele 72 de ore, poate fi semnificativă. Restricțiile postoperatorii — fără ridicat de greutăți, fără șofat, fără efort fizic — durează săptămâni. Nu este nici pe departe „mai ușor”.

Concluzie: cezariana nu este mai ușoară — este diferită. Și este indicată când beneficiile medicale pentru mamă și/sau copil depășesc riscurile intervenționale.

Mitul #2: „Dacă ai avut o cezariană, toate nașterile următoare trebuie să fie cezariene”

Realitatea: Nașterea vaginală după cezariană (VBAC — Vaginal Birth After Cesarean) este posibilă și sigură pentru paciente selectate corespunzător, în maternități cu posibilitate de cezariană de urgență imediată.

Criteriile de selecție includ: o singură cicatrice uterină transversă anterioară (incizia Pfannenstiel), fără alte contraindicații obstetricale, travaliu spontan într-o unitate echipată corespunzător. Rata de succes a VBAC la paciente selecționate corect este de 60-80%.

Contraindicațiile absolute pentru VBAC includ: cicatrice uterină verticală (clasică), două sau mai multe cezariene anterioare, ruptură uterină în antecedente.

Concluzie: decizia se ia individualizat, la fiecare sarcină, împreună cu medicul obstetrician. Nu există o regulă automată „o cezariană, mereu cezariană”.

Mitul #3: „Copiii născuți prin cezariană sunt mai puțin sănătoși”

Realitatea: Datele sunt mai nuanțate decât permite această afirmație generalizatoare.

Există studii care asociază nașterea prin cezariană cu un risc ușor crescut de anumite afecțiuni alergice și autoimune în copilărie — legat posibil de absența expunerii la microbiomul vaginal în timpul nașterii. Dar aceste asocieri statistice, deși reale, sunt modeste ca magnitudine și nu se traduc în afirmații categorice despre sănătatea individuală a unui copil.

Cezariana planificată sau de urgență efectuată la indicație medicală clară salvează vieți — atât ale mamelor, cât și ale bebelușilor — în situații în care nașterea naturală ar fi imposibilă sau periculoasă.

Concluzie: un copil născut prin cezariană indicată medical este un copil sănătos. Riscurile asociate statistice sunt reale dar modest ca magnitudine și nu trebuie să creeze vinovăție parentală nejustificată.

Mitul #4: „Nu poți alăpta după cezariană”

Realitatea: Cezariana nu împiedică alăptarea. Producția de lapte poate întârzia cu 24-48 ore față de nașterea naturală — explicat parțial prin absența stimulilor hormonali specifici travaliului — dar alăptarea se poate instala normal.

Ce poate face diferența: contactul piele-pe-piele imediat după naștere (posibil chiar în sala de operație la cezarienele electivă necomplicată), punerea precoce la sân și suportul activ din partea personalului medical sau a unui consultant de alăptare.

Dificultățile de alăptare după cezariană sunt reale și trebuie anticipate — dar sunt depășibile cu sprijin adecvat.

Concluzie: cezariana este compatibilă cu alăptarea. Sprijinul activ în primele ore și zile este esențial.

Mitul #5: „Cezariana la cerere — fără indicație medicală — este la fel de sigură ca nașterea naturală”

Realitatea: Cezariana la cerere maternă (fără indicație medicală) în sarcini cu risc obstetrical scăzut prezintă riscuri mai mari comparativ cu nașterea naturală necomplicată — atât pentru mamă (riscuri chirurgicale și anestezice, recuperare mai lungă, impact asupra sarcinilor viitoare), cât și pentru nou-născut (risc ușor crescut de sindrom de detresă respiratorie tranzitorie, mai ales la naștere înainte de 39 săptămâni).

Aceasta nu înseamnă că cezariana la cerere este interzisă sau că nu poate fi o opțiune informată în anumite circumstanțe. Înseamnă că decizia trebuie luată cu înțelegerea deplină a riscurilor și beneficiilor, nu din teama de travaliu sau din convingerea eronată că este mai sigură.

Concluzie: cezariana la cerere este o decizie legitimă dar nu una lipsită de riscuri. Consilierea prenatală corectă este esențială.

Mitul #6: „Cicatricea de cezariană nu mai permite o sarcină normală”

Realitatea: Cicatricea uterină de cezariană nu exclude o sarcină normală, dar impune anumite precauții și o monitorizare atentă.

Intervalul minim recomandat între cezariană și concepția următoarei sarcini este de 18-24 luni — pentru vindecarea completă a cicatricei și minimizarea riscului de ruptură uterină.

Grosimea cicatricei uterine poate fi evaluată ecografic în sarcina viitoare — un parametru important pentru estimarea riscului și pentru decizia privind modul de naștere.

Complicații rare dar posibile:

• Placenta accreta/increta/percreta — implantarea placentei în sau prin cicatricea uterină. Risc crescut cu fiecare cezariană anterioară. Necesită management multidisciplinar.
• Sarcina pe cicatrice de cezariană — o raritate, dar o urgență medicală — implantarea embrionului direct în cicatricea uterină.

Concluzie: o cicatrice de cezariană nu interzice sarcini viitoare, dar necesită monitorizare atentă și un medic obstetrician informat despre istoricul chirurgical.

Pentru consiliere prenatală, monitorizarea sarcinii după cezariană anterioară sau informații despre nașterea prin cezariană în condiții de siguranță maximă, poți accesa Dr. Gică Gheorghe despre nașterea prin cezariană — gheorghegica.ro.