Uncategorized
Atragem atenția consumatorilor de servicii financiar-bancare privind grava dezinformare transmisă de ANPC în spațiul public!
20 ianuarie, București. Atragem atenția consumatorilor de servicii financiar-bancare că au fost grav dezinformați prin ultima comunicare către presă transmisă de ANPC. Astfel, potrivit comunicării făcute de ANPC în spațiul public în data de 16 ianuarie 2025, ”până la clarificarea situației privind funcționalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăți în relația cu operatorii economici financiar-bancari se pot adresa Direcției de Soluționare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamație pe platforma specială a acesteia”.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a atras atenția ANPC asupra gravității acestei dezinformări printr-o scrisoare din data de 17 ianuarie, al cărei conținut poate fi citit aici: https://csalb.ro/transparenta/scrisoare-csalb-catre-anpc-17-ianuarie-2025/
Recomandăm consumatorilor să facă diferența între reclamațiile/sesizările pe care le pot adresa ANPC (și pe care le puteau adresa și până acum acestei Autorități) și soluționarea alternativă a litigiilor care este atributul exclusiv al CSALB, pentru probleme financiar-bancare pe care aceștia le pot avea în relație cu băncile, IFN-urile.
În dorința informării corecte a consumatorilor, rezumăm istoricul procesului intentat de CSALB în anul 2018 Ministerului Economiei, proces încheiat prin decizia ÎCCJ din data de 10 decembrie 2024.
Chiar dacă nu există încă motivarea instanței în acest proces în contencios administrativ, considerăm că există nevoia clarificării acestei situații, ca o contrapondere la dezinformările și acuzațiile transmise deja în spațiul public:
- CSALB a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr.38/2015 în urma transpunerii în legislația românească a Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum;
- Sistemul bancar și-a asumat finanțarea CSALB, pentru ca oamenii să aibă la dispoziție o alternativă la instanțele de drept comun, gratuită, mult mai rapidă, gestionată de conciliatori cu expertiză în domeniul financiar-bancar și care să le rezolve problemele individuale și imediate pe care le întâmpinau. Astfel de organisme SAL pot fi înființate și în alte domenii de activitate (în baza aceleiași Directive europene), pentru a veni în sprijinul consumatorilor care au nemulțumiri față de comercianți și care doresc rezolvarea amiabilă a acestora, în afara instanțelor de judecată;
- Prin OG nr.38/2015 cererile de soluționare alternativă a litigiilor/diferendelor dintre consumatorii de servicii financiar–bancare și bănci/IFN-uripot fi rezolvate exclusiv de către CSALB, acesta fiind cadrul normativ național în domeniul soluționării alternative a litigiilor financiar-bancare;
- Modalitatea prin care este asigurată finanțarea CSALB de către sistemul bancar este expres prevăzută inclusiv în textul punctului 46 din expunerea de argumente a Directivei,transpus ca atare prin OG nr.38/2015;
- Pentru a garanta imparțialitatea și echidistanța demersului de conciliere dintre consumatori și bănci/IFN-uri,legiuitorul a statuat ca CSALB să fie o entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ), care să aibă o conducere formată din 5 membri: unul desemnat de ANPC, unul de Banca Națională a României, unul de Asociația Română a Băncilor, un reprezentant desemnat de asociațiile de consumatori care îndeplinesc anumite condiții legale, detaliate mai jos, și un reprezentant independent, ales de ceilalți membri ai Colegiului, precum și o echipă operațională, care să intermedieze propriu-zis relația dintre consumatori și bănci;
- În perioada cuprinsă între 2015 și 2018, CSALB a solicitat în mod repetat Ministerului Economiei înregistrarea și, implicit, deschiderea listei entităților SAL din România. În luna mai 2018, Dănuț Andrușcă, Ministrul Economiei la acea vreme, a refuzat solicitarea CSALB, motivând refuzul prin lipsa reprezentantului asociațiilor de consumatori din cadrul Colegiului de Coordonare;
- Menționăm că, prin procesul intentat, CSALB a solicitat instanței ca Ministerul Economiei să deschidă lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor din România, listă care, la data promovării litigiului, nici măcar nu era deschisă pe site-ul acestei autorități, deși OG nr.38 era în vigoare încă din 2015, să fie înregistrat în această listă și să fie notificat către Comisia Europeană (pentru a fi integrat în lista europeană a entităților SAL din domeniul financiar–bancar și, astfel, să poată soluționa și litigiile transfrontaliere);
- Este important de menționat că CSALB este singura entitate SAL a cărei înființare, organizare și modalitatea de desfășurare a activității sunt expres prevăzute de dispozițiile articolelor 21–24 din OG nr.38/2015(cu referiri directe și în alte articole);
- Între 2015–2025 CSALB a funcționat și funcționează în continuare în baza OG nr.38/2015 și a gestionat peste 5.000 dosare dintre consumatori și instituțiile financiar–bancare (sunt aproximativ 100 dosare de conciliere soluționate în perioada menționată). Beneficiile rezultate din concilieri sunt de aproximativ 14 milioane de euro;
- Având în vedere că motivarea primei instanțe (Curtea de Apel București) a fost neclară, CSALB a promovat recurs la Înalta Curte. După 6 ani și jumătate de la debutul pe fond al procesului, ÎCCJ a respins recursul promovat de CSALB împotriva deciziei primei instanțe. Ca urmare a faptului că un proces în contencios administrativ, care ar fi trebuit soluționat cu celeritate, potrivit prevederilor legale, a durat peste 6 ani, s-a creat un cadru propice pentru ca cei doi intervenienți (Asociația InfoCons și ANPC) să dezinformeze publicul cu intenția vădită de a denigra CSALB. În acest sens, cei doi intervenienți folosesc un litigiu care nu are nicio legătură cu funcționarea Centrului, pentru a pune în discuție înseși prevederile Ordonanței referitoare la funcționarea Centrului SAL Bancar și, în acest context, invitând în mod eronat consumatorii să se adreseze ANPC pentru soluționarea alternativă a litigiilor din domeniul financiar–bancar;
- După primirea motivării hotărârii ÎCCJ, vom solicita autorităților competente să identifice o soluție de rezolvare a acestei probleme, în sensul înregistrării CSALB pe lista entităților SAL de la Ministerul Energiei.
Clarificări referitoare la reprezentantul asociațiilor de consumatori din structura Colegiului de Coordonare al CSALB:
Potrivit prevederilor art. 22 alin (1) lit. d) din OG nr. 38/2015, membrul Colegiului de Coordonare din partea asociatiilor de consumatori poate fi desemnat de către ”d) asociaţiile de consumatori care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 32 sau în art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
Potrivit art. 32. din OG nr.21/1992:
”Asociațiile pentru protecția consumatorilor care apără drepturile și interesele legitime ale consumatorilor, în general, sunt, de drept, parteneri sociali în consiliile consultative prevăzute în prezenta ordonanță, dacă:
- a) la nivel național, au cel puțin 3.000 de membri și filiale în cel puțin 10 județe;
- b) la nivel județean și local, dacă au desfășurat o activitate în domeniul protecției consumatorilor pe o perioadă de cel puțin 3 ani.”
iar, conform art. 33. din aceeași OG nr. 21/1992:
”Asociațiile pentru protecția consumatorilor care sunt constituite în scopul apărării intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare în organismele consultative cu rol în domeniul protecției consumatorilor și în care organele administrației publice sunt reprezentate, numai dacă au cel puțin 800 membri.”
Rezultă, deci, că doar asociațiile de consumatori care îndeplinesc condițiile legale prevăzute mai sus pot desemna un reprezentant în structura Colegiului de Coordonare al CSALB.
În acest context, paralel cu desfășurarea procesului, CSALB a încercat permanent să faciliteze rezolvarea desemnării reprezentantului din partea asociațiilor de consumatori, adică să surmonteze motivul care a făcut obiectul refuzului exprimat de Ministerul Economiei în 2018.
Astfel, prin scrisori adresate ANPC am solicitat implicarea Autorității în procesul de desemnare a reprezentantului asociațiilor de consumatori, similar modului în care această Autoritate s-a implicat în desemnarea reprezentantului asociațiilor de consumatori la momentul înființării CSALB (2015). De asemenea, am solicitat ANPC să ne pună la dispoziție lista asociațiilor de consumatori care îndeplinesc condițiile de reprezentativitate pecizate mai sus.
- În răspunsul ANPC din 10 august 2020 se menționează că „asociațiile de consumatori care au solicitat luarea în evidența ANPC, conform prevederilor art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor,nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. 32 și 33 din OG 21/1992”. Adică, la acel moment, nu existau asociații de consumatori care să poată participa la desemnarea unui reprezentant în structura Colegiului de Coordonare al CSALB (cu respectarea prevederilor legale anterior menționate).
- În luna mai 2024, luând în considerare recomandarea formulată de OCDEprivind necesitatea adoptării unor măsuri care să aibă ca rezultat nominalizarea unui reprezentant al asociațiilor de consumatori în cadrul Colegiului de coordonare al CSALB, am revenit către ANPC, solicitând să ne pună la dispoziție lista cu asociațiile reprezentative de consumatori. ANPC nu a furnizat CSALB lista solicitată cu asociațiile de consumatori.
- Ca urmare a faptului că nu am primit un răspuns la solicitare, CSALB a revenit cu o nouă scrisoare către Autoritate, în luna iulie 2024, prin care a cerut, din nou, ca ANPC să furnizeze o situație actualizată cu privire la asociațiile de consumatori, scrisoare la care, de asemenea, Autoritatea nu a răspuns.
În loc de concluzii:
În primul an de funcționare al CSALB, asociațiile de consumatori au avut reprezentant în Colegiu, dar InfoCons, prin președintele său, Sorin Mierlea, care este chiar persoana care l-a propus inițial pe acel reprezentant, a cerut retragerea lui prin adrese repetate, iar retragerea efectivă a mandatului reprezentantului consumatorilor a intervenit la finalul lunii octombrie 2016.
Cu alte cuvinte, InfoCons a cerut retragerea reprezentantului asociațiilor de consumatori și, ulterior, s-a folosit de absența acestuia pentru a-și fundamenta calitatea de intervenient în proces.
În acest mod s-a creat o situație paradoxală, în sensul că, deși refuzul înscrierii CSALB pe lista entităților SAL a fost motivat de absența reprezentantului asociațiilor de consumatori, acest motiv a fost imputat în mod absurd Centrului, care NU are atribuții legale în sensul desemnării reprezentantului acestor asociații.
În perioada ulterioară retragerii mandatului reprezentantului asociațiilor de consumatori a existat o corespondență asiduă între CSALB și asociațiile de consumatori care au format mai mulți poli pentru desemnarea unui alt membru în structura Colegiului de Coordonare. Astfel, CSALB a primit mai multe nominalizări pentru ocuparea acestei poziții și a explicat de fiecare dată că nu are nicio atribuție legală în sensul alegerii unui membru dintre persoanele propuse de aceste asociații (la un moment dat erau 3 persoane, ulterior primindu-se și alte propuneri), aceasta fiind prerogativa exclusivă a fiecărei entități participante la această structură colegială: ANPC, ARB, BNR și asociațiile de consumatori (al 5-lea membru fiind independent și ales de ceilalți).
Este important de subliniat faptul că reprezentanții unor asociații de consumatori au însoțit în anii trecuți CSALB în caravanele de informare desfășurate în țară și în conferințele organizate de CSALB, iar acest lucru este reflectat și de informările publice postate pe site-ul Centrului. De asemenea, reprezentanți ai asociațiilor de consumatori au însoțit și consiliat unii consumatori pe parcursul procedurii de conciliere.
Ulterior, și ANPC și-a retras membrul din Colegiul de Coordonare fără a prezenta o justificare legală, începând cu data de 19 ianuarie 2024.
Faptul că ANPC refuză de un an să numească un reprezentant în Colegiu, reprezintă o încălcare a prevederilor legale și o încercare de blocare a activității CSALB, știind care a fost motivul refuzului Ministerului Economiei exprimat în 2018, de a înregistra CSALB pe lista entităților SAL. În articolul 22 al Ordonanței se menționează foarte clar că în caz de vacanță a unui loc în Colegiu se va numi un nou membru pentru durata rămasă din mandat.
Le solicităm reprezentanților ANPC să informeze corect consumatorii și să nu creeze confuzii în rândul acestora, mai ales că un demers de soluționare alternativă nu se rezumă nici pe departe la simpla trimitere a unei cereri. În spatele fiecărui dosar de conciliere se află proceduri reglementate, munca multor oameni și expertiză câștigată în aproape zece ani de funcționare a CSALB.
***
Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal)
Uncategorized
Samsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch
Un studiu realizat în colaborare cu Chung-Ang University Hospital validează utilizarea Galaxy Watch pentru detectarea timpurie a episoadelor de leșin, deschizând calea către sisteme de avertizare în timp real.
București – 7 mai 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd. a anunțat astăzi că un studiu clinic realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Chung-Ang Gwangmyeong din Coreea a validat cu succes capacitatea de a prezice sincopa vasovagală (VVS) cu o precizie ridicată, utilizând semnalele biologice obținute de la Galaxy Watch6.
Sincopa vasovagală apare atunci când ritmul cardiac și tensiunea arterială ale unei persoane scad brusc din cauza unor factori precum stresul excesiv, ducând la o pierdere temporară a cunoștinței. Deși leșinul în sine nu pune de obicei viața în pericol, căderile bruște pot provoca leziuni secundare grave, precum fracturi sau comoții cerebrale, ceea ce face ca predicția timpurie să fie extrem de importantă pentru prevenire.
„Aproximativ 30% dintre pacienții cu sincopă suferă traume din cauza căderilor, iar în cazuri extreme, între 4 și 9% suferă leziuni grave, cum ar fi fracturi sau hemoragii cerebrale”, a declarat profesorul Junhwan Cho de la Departamentul de Cardiologie al Spitalului Gwangmyeong al Universității Chung-Ang. „O avertizare timpurie oferită de această tehnologie ar putea oferi pacienților timp suficient pentru a se așeza într-o poziție sigură sau pentru a cere ajutor, ceea ce ar reduce dramatic incidența leziunilor secundare.”

Echipa de cercetare, condusă de profesorul Cho, a efectuat evaluări pe 132 de pacienți cu simptome suspecte de VVS în timpul testelor de leșin indus. Folosind un ceas Galaxy Watch echipat cu un senzor de fotopletismografie (PPG), echipa a analizat datele privind variabilitatea ritmului cardiac (HRV) ale ceasului cu ajutorul unui algoritm de AI. Modelul a prezis cu succes episoadele de leșin iminente cu până la cinci minute în avans, cu o precizie de 84,6%, la o sensibilitate semnificativă din punct de vedere clinic de 90% și o specificitate de 64%.
„Acest studiu este un exemplu al modului în care tehnologia purtabilă poate contribui la transformarea asistenței medicale dintr-un model conceput pentru «îngrijire post-tratament» într-un model de «îngrijire preventivă»”, a declarat Jongmin Choi, șeful grupului de cercetare și dezvoltare în domeniul sănătății, divizia Mobile eXperience (MX), Samsung Electronics. „Ne angajăm să promovăm inovația tehnologică care le permite utilizatorilor noștri să ducă o viață de zi cu zi mai sănătoasă.”
Rezultatele cercetării au fost publicate în volumul 7, numărul 4 al „European Heart Journal – Digital Health”, o revistă medicală de renume, și reprezintă primul studiu din lume care demonstrează cu succes potențialul unui ceas inteligent comercial de a oferi o predicție timpurie a sincopelor.
Samsung intenționează să îmbunătățească în continuare capacitățile de monitorizare a sănătății ale portofoliului său de dispozitive purtabile și să extindă colaborarea cu instituții medicale de renume. Prin aceste eforturi, compania își propune să devină lider în industria sănătății digitale și să accelereze implementarea soluțiilor personalizate de sănătate preventivă.
Uncategorized
Lansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
Samsung extinde lansarea One UI 8.5 la mai multe dispozitive, aducând cele mai noi funcții Galaxy AI în întregul ecosistem Samsung Galaxy. Actualizarea se concentrează pe îmbunătățirea comunicării și a experiențelor creative pe telefoanele mobile și tabletele Galaxy, inclusiv seria Galaxy S25, Galaxy S25 FE, seria Galaxy S24, Galaxy S24 FE, Galaxy Z Fold7 și Galaxy Z Flip7, Galaxy Z Fold6 și Galaxy Z Flip6, seria Galaxy Tab S11 și seria Galaxy Tab S10.
One UI 8.5 va începe să fie lansat în Coreea începând cu 6 mai, urmând ca alte regiuni să fie incluse ulterior.
Uncategorized
STUDIU: Trei din zece români nu au fost în 2025 la niciun control de rutină. Alți doi din zece au fost doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii
Cum schimbă abonamentele medicale modul în care românii se raportează la sănătate?
București, 29 aprilie 2026. Vizita la medic în scop preventiv este o practică pentru mai puțin de jumătate dintre români, arată datele unui studiu* realizat de către Rețeaua de Sănătate Regina Maria: trei din zece declară că în 2025 nu au fost la niciun control de rutină, iar alți doi din zece au mers doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii.
Principalul obstacol care îi împiedică pe români să meargă mai des la controale medicale de rutină este costul consultațiilor și al investigațiilor, menționat de aproape jumătate dintre respondenți, urmat de lipsa timpului.
Cu toate acestea, peste 65% dintre cei chestionați spun că factorul determinant pentru a merge la controale preventive este dorința de a depista problemele de sănătate înainte ca acestea să devină grave.
Diferențele devin și mai clare în rândul celor care au deja un abonament medical: 53% dintre aceștia spun că au mers în 2025 la medic în scop exclusiv preventiv, un semn că accesul mai facil la servicii medicale poate susține formarea unei rutine de monitorizare a sănătății, dincolo de vizitele generate de o problemă punctuală.
„În mod obișnuit, prevenția anuală include cel puțin un consult de medicină de familie, un set de analize de laborator, adaptate profilului pacientului, un control dermatologic pentru evaluarea alunițelor și a leziunilor cutanate, un consult ginecologic sau urologic, un control oftalmologic și unul stomatologic.
În funcție de vârstă, sex și istoricul personal sau familial, pot fi necesare și evaluări cardiologice, metabolice, ori investigații imagistice. Rolul acestor controale este de a surprinde modificări aflate la debut, când intervenția este minim invazivă, costurile sunt mai reduse, iar prognosticul este semnificativ mai bun. Frecvența regulată a controalelor creează, în timp, o imagine medicală coerentă a pacientului și permite monitorizarea evoluției unor parametri esențiali pentru sănătate.”, explică Dr. Cosmina Rogoveanu, medic specialist medicină de familie din cadrul rețelei de sănătate.
85% dintre români consideră că un abonament medical privat nu ar trebui să lipsească din niciun pachet de beneficii extrasalariale în 2026
Programările rapide și intervalele flexibile, precum și costurile mai ușor de controlat sunt principalele beneficii pe care românii le asociază cu abonamentele medicale.
Dacă două oferte de muncă ar fi similare ca salariu, existența unui abonament medical în lista de beneficii ar înclina balanța în favoarea uneia dintre ele, pentru mai bine de șase din zece români, clasându-se peste beneficii precum oportunitățile de dezvoltare personală sau programele de training.
„Acum 30 de ani, prin lansarea abonamentelor medicale pe piața din România, am început să construim, pas cu pas, un nou mod de a avea grijă de sănătate. Introducerea abonamentelor a însemnat mai mult decât acces, marcând o schimbare de comportament. Datele interne ne arată că pacienții care au abonament ajung, în medie, la aproximativ 7 vizite medicale pe an, peste media națională, așa cum reiese ea și din acest studiu. Iar asta ne confirmă faptul că am reușit să schimbăm comportamentul în direcția potrivită.” declară Andreea Minuță, Director Executiv, Divizia de Abonamente, în cadrul Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
Doar aproximativ 43% dintre românii care au răspuns la chestionar spun că au o evidență clară a consultațiilor, costurilor și istoricului medical din ultimul an. Trei din zece au câteva informații, însă acestea sunt răspândite în mai multe locuri, iar aproape un sfert declară că nu au deloc o imagine clară asupra dosarului medical și a sumelor investite în sănătate în 2025.
„Abonamentul medical nu înseamnă doar acces facil la servicii, ci și mai multă claritate în planificare și finanțe. La Regina Maria, am construit un ecosistem digital care le oferă pacienților, într-un singur loc, programările, dosarul medical, rezultatele investigațiilor, recomandările medicilor, opțiuni de telemedicină și evidența transparentă a economiilor generate de abonament. Am adăugat recent și o funcționalitate care permite accesul la informațiile medicale esențiale pentru alți membri ai familiei, precum copii sau părinți, astfel încât gestionarea sănătății să fie mai simplă și mai bine coordonată.”, completează Andreea Minuță.
Experiența și vechimea în piață reprezintă principalul criteriu de alegere a unui furnizor de servicii medicale, pentru jumătate dintre români
Analizând evoluția abonamentelor medicale din ultimii 30 de ani, respondenții consideră că principalele schimbări produse în societate sunt legate de încurajarea prevenției, reducerea stresului asociat accesului la servicii medicale și creșterea predictibilității costurilor.
Atunci când aleg un furnizor de servicii medicale, aproape jumătate dintre români indică experiența și vechimea în piață drept criteriul cel mai important, urmat de reputația și recenziile medicilor.
-
Evenimentacum 3 zileAntreprenoare.ro a adus la Cluj-Napoca campania „Aleg să fiu vizibilă”. Cine sunt femeile care au ales vizibilitatea?
-
Afaceriacum 2 zileCoinbase ajunge în instanță după ce a blocat 55 de milioane de dolari în criptomonede furate
-
Uncategorizedacum 2 zileLansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
-
Afaceriacum o ziProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
-
acum o ziLocuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
-
Uncategorizedacum 23 de oreSamsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch

